Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru vânzarea concentratelor tehnice de uraniu, Ministerul Energiei a pregătit un proiect de Ordonanță de Urgență în care se precizează că tranzacția se va realiza la valoarea de piaţă a octoxidului de uraniu purificat, de la momentul semnării contractului, stabilită în baza preţului de referinţă de pe piaţa spot publicat în rapoartele anuale sau periodice ale Agenţiei de Aprovizionare EURATOM. Conform Raportului trimestrial privind piața uraniului pe trimestrul 2/2022, elaborat de Euratom Supply Agency (ESA), prețul spot în cazul contractelor de furnizare de uraniu natural (calculat pentru ultimele 6 luni ale anului 2021) a fost de 86,07 euro/kgU. Luând în considerare cursul valutar BNR din data de 03.10.2022, rezultă că valoarea în lei a unui kg de uraniu natural este de 86,07x4,9480=425,87 lei/kgU
Octoxidul de uraniu (UO2) este necesar fabricării fasciculelor de combustibil care se folosesc la centrala nucleară de la Cernavodă. Octoxidul de uraniu se obține prin procesarea/rafinarea concentratului de uraniu (U3O8). Cei mai mari producătorii de uraniu din lume sunt Kazahstan, Canada și Australia.
Trebuie recuperat un ajutor de stat
Banii obținuți din vânzarea stocului ar urma să se facă venit la bugetul statului care trebuie să recupereze ajutorul de stat acordat CNU. Conform deciziei Comisiei Europene nr. C(2020) 1069 final, suma care trebuie recuperată este de 178,3 milioane de lei, la care se adaugă dobânda contractuală. Începând cu 2016, statul a acordat companiei un împrumut de salvare pe 6 luni în sumă de peste 62 milioane de lei, convertit ulterior (prin anularea obligației de restituire) în ajutor de restructurare de 60,4 milioane de lei. În plus, compania a mai beneficiat de trei granturi nerambursabile în valoare totală de 117,9 milioane de lei. La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, în valoare de circa 941 milioane de lei, care includea un sprijin public de 441 milioane de lei, sub formă de granturi, subvenții, anulare a datoriilor și conversie a creanțelor în acțiuni, plan care însă a fost respins de Comisia Europeană.
Cumpărăm concentrat de uraniu de afară
În prezent, Nuclearelectrica achiziționează concentratul de uraniu de la firma canadiană Cameco și de la Kazatomprom, din Kazahstan. Ultima licitație în vederea achiziționării a fost organizată în primăvara acestui an, valoarea ei estimată fiind de 180 de milioane de dolari. Concentratul de uraniu este livrat uzinei de procesare de la Feldioara, județul Brașov, pe care Nuclearelectrica a achiziționat-o de la falimentara CNU, plătind pentru ea circa nouă milioane de euro. După procesare, uraniul este trimis la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești unde se produc fasciculele de combustibil necesar reactoarelor.
Nu mai extragem uraniu în țară
În prezent, uraniul utilizat la Cernavodă este din import sau din stocurile făcute în anii trecuți. Astăzi, în țara noastră nu se mai extrage minereu de uraniu după ce Executivul a decis, în iunie anul trecut, să oprească activitatea la mina Crucea din județul Suceava. Exploatarea ei devenise nerentabilă pentru că rezervele se epuizaseră, dar se vorbea despre deschiderea minei de la Grintieșul Auriu, județul Neamț, unde există un zăcământ important care a mai fost exploatat în trecut. În perioada ei de glorie, mina de la Grințieșul Auriu avea peste 40 galerii și aici lucrau circa 2.000 de oameni. Acum ministrul Energiei Virgil Popescu promite redeschiderea minei Grințieș, dar deocamdată nu s-a făcut niciun demers pentru a se stabili nivelul investițiilor și durata lor. Agenția Națională pentru Resurse Minerale a dispus reevaluarea zăcămintelor acestei mine la începutul anului 2000, iar activitatea aici a fost sistată în octombrie 2001 pentru că nu s-au alocat fonduri de investiții. Potrivit celor mai recente estimări efectuate prin 2019, valoarea totală a investiției pentru redeschidere era de 40.331.000 lei, iar capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu era evaluată la 124.000 de tone.
Nu mai producem nici apă grea
O altă componentă a lanțului nuclear civil românesc era Regia Autonomă pentru Tehnologii Nucleare (RAAN) de la Drobeta Turnu-Severin. Până în 2012 aici se producea apa grea necesară pornirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă, ulterior folosindu-se doar pentru completarea cantităților. Din cauza datoriilor acumulate, regia a intrat la începutul anului 2016 în faliment, după ce în septembrie 2013 intrase în insolvență. În aceste condiții, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) a preluat în 2020 activele, instalațiile și echipamentele necesare gestionării stocurilor de apă grea. Gestionarea stocului de apă grea nu este o operațiune ieftină, la data intrării în faliment operațiunea costă circa 12 milioane de euro pe an. Fabrica de apă grea din cadrul RAAN a fost cel mai mare producător din lume, apa grea produsă aici având şi cea mai mare concentraţie de uz nuclear (99,78%). În prezent, stocul, care este suficient și pentru reactoarele 3 și 4, este estimat la circa 1,3 miliarde de euro.
