Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape jumătate din judeţele ţării nu s-ar putea susţine din taxele şi impozitele pe care le colectează, fiind nevoie ca statul să le aloce, în fiecare an, sume importante. Guvernele au încercat de-a lungul timpului să suplinească astfel lipsa investiţiilor, dar au reuşit să creeze o falie între judeţele ţării: unele plătesc, iar altele consumă.
Anul trecut, veniturile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la aproape 214 miliarde de lei, din care 182,5 miliarde de lei au fost colectaţi de ANAF. Din această sumă, Direcţiile Generale Regionale ale Ministerului Finanţelor arondate regiunilor de dezvoltare au colectat aproximativ 90 de miliarde de lei. Potrivit unui raport al Direcţiei Regionale Braşov, cele mai multe venituri au adus direcţiile Bucureşti (32,84 mld. lei), Galaţi (11,33 mld. lei) şi Cluj-Napoca (10,12 mld). În coada clasamentului găsim direcţiile Timişoara (7,56 mld. lei), Craiova (5,46 mld. lei). Deşi sunt judeţe care practic nu contribuie cu nimic la bugetul statului, acestea primesc cei mai mulţi bani de la bugetul statului. De exemplu, la începutul acestui an, statul a alocat sume importante de bani judeţelor Olt (167,822 mii lei), Vaslui (152,108 mii lei) Mehedinţi (145,082 mii lei), Teleorman (142,746 mii lei), Botoşani (142,215 mii lei), în timp ce judeţe precum Timiş, Brașov, Cluj, Constanţa, Arad sau regiunea Bucureşti-Ilfov care contribuie semnificativ la formarea bugetului au primit foarte puţini bani. Raportând la numărul de locuitori, constatăm că un mehedinţean a primit de la stat 559,7 lei, în timp ce un constănţean a primit doar 95,06 lei, un braşovean 107,57 lei, iar un locuitor al judeţului Ilfov, 112,34 lei. Se înregistrează astfel discrepanţe mari între ce se cotizează la bugetul de stat şi ce se întoarce la bugetele locale.
După ce criterii distribuie Guvernul banii în fiecare județ
Prin Legea Administraţiei Publice şi Legea Finanţelor Publice Locale, o cotă din bugetul general se întoarce către judeţe. Această sumă de bani este constituită, conform legii, în funcţie de impozitul mediu pe venit colectat, de numărul de locuitori, la care se adaugă o cotă de 25% reprezentând suprafaţa fiecărui judeţ. În realitate, judeţele care contribuie cel mai mult primesc înapoi cel mai puţin. Sumele alocate judeţelor sunt destinate echilibrării bugetelor locale şi finanţării activităţilor instituţiilor descentralizate. Veniturile bugetare locale se constituie din venituri proprii ( impozite, taxe, contribuţii, cote defalcate din impozitul pe venit); sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenţii de la bugetul de stat şi alte bugete; donaţii şi sponsorizări; sume primite de la Uniunea Europeană etc.
Se împart sume defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată
Potrivit Legii bugetului de stat, la stabilirea bugetelor locale, se au în vedere şi sumele defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată şi sumele defalcate din impozitul pe venit ale bugetului de stat. În anul 2015, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, s-au stabilit limite de venituri proprii pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale, astfel: 1.500.000 lei pentru comune; 6.000.000 lei pentru oraşe; 20.000.000 lei pentru municipii şi 80.000.000 lei pentru judeţe. Unităţile administrativ-teritoriale care nu realizează venituri proprii până la nivelul acestor limite primesc sume de echilibrare dintr-o cotă de 18,5% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărui judeţ şi din Taxa pe Valoarea Adăugată pentru echilibrare.
Bucureşti-Ilfov, sponsor naţional
Analizând sumele colectate în 2014 de fiecare judeţ, se observă că regiunea Bucureşti-Ilfov are o situaţie privilegiată, fiind cea mai bogată din ţară. Ea are şanse să devină şi mai bogată în cazul s-ar pune efectiv problema descentralizării.
Regiunea Bucureşti-Ilfov a asigurat anul trecut 27,8% din Produsul Intern Brut şi a contribuit la suma colectată de Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice cu circa 32 de miliarde de lei. În cazul descentralizării, ponderea acestei regiuni va creşte considerabil, având în vedere că marii contribuabili, care acum sunt gestionaţi separat de ANAF, vor cotiza cu taxe şi impozite aici.
Cine ia marii contribuabili
Anul trecut, din cei 2.484 de mari contribuabili înregistrați în evidențele Fiscului, 984 de firme îşi aveau sediul în Bucureşti, iar 183 de firme erau înregistrate în judeţul Ilfov. La mare distanţă, se găsesc județele Constanța și Cluj, fiecare cu câte 100 de firme, Brașov cu 89 și Timișcu 85 de firme. Cea mai defavorizată, din acest punct de vedere, ar fi regiunea Sud-Vest-Oltenia, unde erau înregistraţi doar 3,3% din marii contribuabili anul trecut, fapt ce face ca aceasta să nu aibă de câștigat în cazul descentralizării.
