Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Licitaţiile organizate de Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) pentru înnoirea parcului de trenuri sunt lovite de incompetenţa angajaţilor instituţiei, după ce ele ajung să fie blocate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi instanţe.
La mai bine de un an de la lansarea licitaţiei de aproape un miliard de euro pentru cumpărarea a 80 de trenuri noi, ea a fost, în final, anulată zilele trecute de Tribunalul București, decizia putând să fie însă contestată la Curtea de Apel București.
Şi cea de a doua licitaţie pentru achiţionarea a 40 de trenuri, lansată în primăvară, are probleme după ce Curtea de Apel Bucureşti a obligat marţi ARF să modifice criteriile de evaluare. Acestea fuseseră modificate faţă de prima licitaţie, fără nicio explicaţie, întregind haosul care guvernează procedurile de achiziţie organizate de “specialiştii” Autorităţii.
La sfârşitul săptămânii trecute Tribunalul București a decis anularea licitaţiei. "Admite cererea principală şi cererile conexe. Anulează procedura de atribuire. Obligă pârâţii din cererea conexă nr. 2036/3/2020 la cheltuieli de judecată în sumă 20.000 lei onorariu de avocat diminuat", se arată în decizia Tribunalului București din 12 iunie, publicată pe portalul instanţelor de judecată. În momentul lansării licitaţiei finanţate din fonduri europene, se estima că în luna august a anului trecut va fi anunţat câştigătorul.
Contestaţii peste contestaţii
La această licitaţie depuseseră oferte companiile Alstom Ferroviaria SPA, Siemens Mobility şi asocierea CRRC Qingdao Sifang (China) - Astra Vagoane Călători. ARF a stabilit că oferta asocierii CRRC Qingdao Sifang - Astra Vagoane Călatori este cea mai bună, cu toate că, în prealabil, CNSC obligase Autoritatea să reevalueze ofertele, în urma contestaţiilor depuse de ceilalţi competitori. Aceştia au contestat experienţa similară a chinezilor şi capacitatea lor de a fabrica şi omologa ramele în Europa în intervalul de timp solicitat în documentaţie. Pe de altă parte, oferta chinezilor de la CRRC Qingdao Sifang a fost o ramă cu 30% mai ieftină decât a concurenţei, preţ ce nu se putea obţine fără ajutorul statului chinez, având în vedere că pe piaţă marjele producătorilor sunt mult mai mici, se arăta în contestaţiile depuse la CNSC. Pe de altă parte, trenul chinezilor are alte dimensiuni faţă de cele cerute în documentaţia de licitaţie, are alte acceleraţii şi deceleraţii, alte dotări ERTMS 2 etc., se mai susţinea în contestaţiile depuse.
Citește pe Antena3.ro
A doua licitaţie: depunerea ofertelor, amânată
Lansată în acest an, pe 3 aprilie, cea de-a doua licitaţie organizată de ARF prevedea ca ofertele să fie depuse pe 3 iunie, dar termenul a fost prelungit pentru 30 iunie, după ce Curtea de Apel a decis marţi să accepte contestaţia chinezilor de la CRRC Qingdao Sifang. Licitaţia are o valoare estimată cuprinsă între 1,31 miliarde de lei şi 3,71 miliarde de lei, fără TVA, şi prevede achiziţionarea a 20 de rame electrice de lung parcurs (RE - IR) cu servicii de mentenanţă întinse pe 15 ani, putându-se opta pentru suplimentarea numărului de rame cu încă 20. De data aceasta, ARF a decis modificarea condiţiilor de evaluare faţă de cele stabilite la prima licitaţie, iar acest lucru ridică unele semne de întrebare. Ceea ce la prima licitaţie a fost considerat bun, în ciuda valului de contestaţii depuse, la a doua licitaţie nu mai este bun, lucru care ridică semne de întrebare în legătură cu întocmirea caietelor de sarcini, consideră fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc. Iniţial, producătorul chinez CRRC Qingdao Sifang a formulat o sesizare către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), dar pe 4 mai aceasta a fost respinsă, aşa că pe 19 mai, acesta s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti, iar aceasta i-a dat marţi dreptate. Chinezii erau nemulţumiţi că unul din criteriile de evaluare, cu o pondere de 10% în punctajul acordat, prevedea ca produsul oferit să fie omologat în UE. Surse din cadrul industriei feroviare spun că, în noile condiţii când ARF este obligat să modifice criteriile de evaluare, ar fi mai bine ca depunerea ofertelor să fie amânată până în octombrie, pentru a putea fi stabilite condiţii de evaluare clare, iar competitorii să aibă timp să-şi pregătească ofertele.
În condiţiile actuale, cred că se impune ca ministrul Transporturilor să facă de urgenţă o evaluare la ARF şi să ia nişte măsuri categorice cu privire la activitatea care se desfăşoară acolo, pentru că este clar că lucrurile nu funcţioneză. În ceea ce priveşte decizia Tribunalului Bucureşti de anulare a licitaţiei, fie ARF nu a avut reprezentare adecvată în instanţă, fie caietele de sarcini sunt prost făcute. În ambele situaţii răspunderea este strict a ARF şi nu se mai poate tergiversa achiziţia de material rulant nou pentru români.
Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor
ARF vrea să achiziţioneze rame care ating 160 km/h, dar reţeaua feroviară românească permite atingerea acestei viteze doar pe 456,8 km (4,29% din reţea), în timp ce pe 4.891 km (46,05% din reţea) se poate circula cu viteze cuprinse între 51 şi maximum 90 km/h.
Cum s-au schimbat evaluările
La licitaţia anulată acum de Tribunalul Bucureşti, atribuirea contractului se face pe baza unui punctaj, unde 80% este reprezentat de preţ, 7% de program de livrare, 3% de validare tehnică (ramă pusă deja în funcţiune în UE) şi 10% de numărul de locuri pe scaune. La noua licitație preţul contează doar 65%, existența omologării 10%, în timp ce termenul de livrare a primei rame pentru care se va obține punctajul maxim a crescut de la 18 luni la 20 de luni. De asemenea, termenul pentru livrarea înregii cantităţi a fost redus de la 32 de luni, cum se prevedea la licitaţia de anul trecut, la numai 25 de luni. Decizia de marţi a Curţii de Apel schimbă însă regulile.
ARF este într-o mare încurcătură după ce Tribunalul Bucureşti a decis să anuleze licitaţia, acest lucru venind să confirme ce am susţinut noi. Evaluarea ARF, care a dat câştig de cauză chinezilor, a fost superficială şi incompletă. Pe de altă parte, ARF ar fi trebuit să ţină seama de recomandarea Comisiei Europene ca minimum 50% să fie produs în UE în cazul achiziţiilor din fonduri europene, lucru prevăzut şi de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Noi, cu bani UE, cumpărăm marfă chinezească subvenţionată de statul chinez. Asta nu se mai poate numi concurenţă loială.
Gabriel Stanciu, director general Alstom Transport România
