Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statisticile oficiale arată un consum mediu naţional de peste doi litri şi jumătate de alcool lunar pe persoană, reprezentând totalul cantităţilor de bere, vin, ţuică şi rachiuri naturale înregistrat în anul 2018. Consumul a crescut continuu în ultimii ani, la toate categoriile, totalul fiind, spre exemplu, de doar doi litri pe persoană, lunar, în 2010. Jurnalul vă prezintă principalele date despre cum beau românii și o hartă regională a consumului de alcool.
Din datele privind veniturile şi cheltuielile românilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, reiese că în Oltenia şi Moldova se consumă cele mai mari cantităţi de alcool, iar în Banat - cele mai mici. De asemenea, la oraş se bea mai puţin şi mai scump, în timp ce locuitorii din mediul rural beau mai mult, dar mai ieftin. Potrivit INS, consumul mediu național de băuturi alcoolice - vin, bere, ţuică şi rachiuri naturale - este de 2,66 litri lunar pe persoană.
Desigur, pare foarte puţin faţă de percepţia generală privind consumul de alcool în România, dar să nu uităm că în statistici sunt luaţi în calcul şi românii care nu consumă alcool - copii și persoane care din convingere personală sau din motive medicale nu beau. Dacă din 10 oameni bea numai unul, cantitatea consumată de el se împarte la 10 şi aşa rezultă consumul mediu din acel grup.
Oltenia, dublul Capitalei
Datele privind consumul pe regiuni arată că în Oltenia se consumă 3,9 litri lunar de persoană - maximumul la nivel naţional. Urmează regiunile Nord-Est (Moldova), cu 3,3 litri/lună/persoană, şi Centru, cu 2,6 litri. La polul opus se regăsesc minimele naţionale, înregistrate în regiunile Vest, Sud-Muntenia și București-Ilfov, cu 2,1 litri/lună/persoană.
Citește pe Antena3.ro
La vin, maximele de consum sunt întâlnite în Oltenia şi Moldova (1,9, respectiv 1,54 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Muntenia (0,3-0,5 litri).
În cazul berii, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Centru (1,9, respectiv 1,5 litri/lună/persoană), iar minimele - în Sud-Muntenia și Nord-Est (1,2, respectiv 1,4 litri).
La ţuică şi rachiuri naturale, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Muntenia (mai mult de 0,3 litri/lună/persoană), iar minimele - în Bucureşti/Ilfov (0,06 litri), Centru şi Sud-Est (0,1 litri).
Statistica relevă şi consumul de alcool pe gospodării în funcţie de vârsta capului de familie. Minimumul este consemnat la vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani (2 litri/lună/persoană), iar maximumul - între 50 şi 64 de ani (2,6 litri/lună/persoană).
Portrete de „consumatori”
- cei mai aprigi băutori locuiesc la ţară, sunt agricultori (consumă peste 3 litri/lună/persoană) cu vârsta de peste 50 de ani şi preferă vinul
- cei mai prudenţi băutori locuiesc în oraşe, lucrează pe cont propriu (consumă 1,5 litri/lună/persoană), au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi preferă băuturile tari.
România, inexistentă pe harta globală a vinului
Exporturile mondiale de vin au totalizat anul trecut 36,1 miliarde de dolari, iar jumătate din acestea au fost realizate de două ţări - Franța și Italia. De asemenea, statistica Centrului de Comerţ Exterior arată că trei sferturi din exporturile de vin din lume provin din Europa, iar cele din Australia, care au totalizat 2,1 miliarde de dolari, valorează mai mult decât exporturile de vin din Africa și Asia împreună.
Anul trecut, exporturile României de vin au totalizat doar 35 de milioane de dolari, fiind departe de potenţialul nostru agricol. Cu exporturi de 40 de milioane de dolari, vecinii noştri bulgari au reuşit să ne întreacă la acest capitol. Cel mai bine stă însă industria de vinificaţie din Ungaria, ţară care a trimis peste graniţele sale vinuri în valoare de 112 milioane de dolari. În acelaşi timp, cu 98 de milioane de dolari, Republica Moldova o secondează, în condiţiile în care pentru această ţară cea mai mare piaţă de desfacere externă este România.
Odată cu procesul de încălzire a planetei, producătorii de vin din Franţa şi Italia se pot confrunta cu o concurenţă mult mai mare din partea unor ţări care nu apăreau în urmă cu ceva ani pe harta marilor producători. Pe de altă parte, procesul de încălzire a dus la adaptarea tehnicilor agricole pentru producerea licorii lui Bachus, experimentând, totodată, şi alte soiuri de struguri.
Top 10 exporturi de vin pe țară
1. Franța: 11 miliarde de dolari
2. Italia: 7,3 miliarde de dolari
3. Spania: 3,1 miliarde de dolari
4. Australia: 2,1 miliarde de dolari
5. Chile: 1,9 miliarde de dolari
6. Statele Unite: 1,4 miliarde de dolari
7. Noua Zeelandă: 1,2 miliarde de dolari
8. Germania: 1,2 miliarde de dolari
9. Portugalia: 920 milioane dolari
10. Regatul Unit: 837 milioane dolari
Sursa: howmuch.net
63 milioane de euro au reprezentat în 2018 importurile de vin ale ale României, dublu față de cât a exportat.
