Ignoranța Guvernului îi transformă pe săraci în bogați

Sunt energofage, iar prețurile prohibitive la energia electrică îi fac pe mulți să nu și le mai permită. Există însă și situații când încălzirea electrică este singura variantă aflată la îndemână în lipsa rețelelor de gaze, iar acum aceste persoane sunt incluse de Guvern în categoria bogaților  României, drept pentru care nu merită să le compenseze prețul la energie. Dacă mai adăugăm și contractele încheiate prost de către consumatori cu furnizorii, în special din cauza slabei informări, avem în față tabloul sumbru al iernii care se apropie. La propunerea Comisiei Europene, Guvernul insistă acum să reducem consumul de energie electrică pentru a avea facturi mai mici, dar uită că din cauza sărăciei românii au stins becurile de mult.

Procesul de dezindustrializare al României a redus puternic consumul, iar cel din mediul casnic a ajuns să reprezinte circa 25% din total, după ce în urmă cu mai bine de 30 de ani nu reprezenta mai mult de 10%. Chiar și așa, trebuie subliniat că românii înregistrează cel mai mic consum pe cap de locuitor din UE, cu numai 2,7 MWh anual, cu mult sub nemți, care, cu 6,4 MWh, au printre cele mai mari consumuri din Europa. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă  (AEI) arată că ar mai fi loc doar de o scădere cu 5% prin schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de creștere a eficienței energetice. Dacă în ceea ce privește reducerea consumului nu prea mai avem multe de făcut, în schimb se mai poate reduce valoarea facturilor, dar Executivul preferă să ignore acest lucru.

Introducerea unui preț plafonat pe grupe de consumatorii casnici, în funcție de tipul de consum (energie sau gaze), ar aduce facturi mai mici la consumatorii care folosesc energia electrică pentru încălzite cu 46%, în timp ce valoarea medie a facturilor ar fi cu 10% mai mică față de situația din prezent. Introducerea în legislație a unor noi plafoane de consum ar fi mult mai acoperitoare și ar stopa discriminările actuale, arată analiza citată, ea susținând că astfel s-ar elimina și aberația promovată de autorități cum că un consum mare de energie electrică înseamnă, obligatoriu, un consumator bogat.

Cum arată astăzi consumul casnic, pe categorii

Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă identifică următoarele situații întâlnite în practică:

Citește pe Antena3.ro

Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo

• (A) - Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivelul subzistenței energetice cu un consum mediu de cca. 55 kWh/luna. Ipoteză: circa 47% din locuințele din România se găsesc în mediu rural sau periurban și AEI apreciază că se încadrează în această categorie )

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,68 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de aproximativ 37 de lei.

• (B) - Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivel mediu de consum de circa 180 kWh/luna. Ipoteză: circa 25% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care nu au sisteme de aer conditionat și AEI apreciază că se încadrează în această categorie.

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,8 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de aproximativ 144 de lei.

• (C) - Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI cu un consum mediu de circa 280 kWh/luna. Ipoteză: aproximativ 19% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 - 4 camere care au sisteme de aer conditionat și AEI apreciază că se încadrează în această categorie.

*) Putere medie zilnică

Consumatorii beneficiază parțial de preț plafonat de 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh și preț de piață de circa 2,5 lei/kWh pentru diferența între prețul 255 kWh și consumul realizat, factura lunară fiind la un nivel de aproximativ 165 de lei.

• (D) - Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI, dar folosesc anumite echipamente suplimentar (boiler) cu un consum mediu de cca. 360 kWh/luna. Ipoteză: circa 5% din imobilele din România folosesc boilere electrice pentru apă caldă menajeră.

*) Putere medie zilnică

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat, achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de circa 2,5 - 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de aproximativ 900 – 1.404 de lei.

• (E) - Consumatorii de energie electrică care stau, în general, și folosesc anumite echipamente suplimentare (boiler, hidrofoare, încălzire electrică) , ei având un consum mediu de circa 700 kWh/lună. Ipoteză: circa 3% din locuințele din România folosesc energie electrică pentru a se încălzi.

*) Putere medie zilnică

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de cca 2,5 - 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de circa 1.750 – 2.730 lei.

• (F) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de consum de peste 1.500 kWh/lună ca urmare a mărimii imobilelor de peste 500 mp. Ipoteză: circa 1% din locuințe au o suprafață mai mare de 500 mp -  aceștia putând fi considerați consumatorii bogați.

„Se poate observa că numărul consumatorilor asimilați ca fiind bogați pentru că au un consum mai mare de 300 kWh/medie lunară înseamnă circa 9% din totalul consumatorilor de energie din România, dar dintre aceștia 8% sunt consumatori de energie care nu sunt nici pe departe bogați, dar pe care soarta i-a adus în situația de a avea un astfel de consum din cauza lipsei sursei alternative de combustibil pentru prepararea apei calde menajere, încălzirii locuinței, asigurării apei din puțuri forate prin hidrofoare etc. Pe acești oameni prevederile actuale ale plafonării îi omoară. Noi propunem ca și acești oameni să aibă o plafonare a prețului. Nu de 0,68 lei sau 0,8, dar se poate impune un plafon la un preț de 1,5 lei/kWh”.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI

Statul a introdus discriminări prin lege

Analiza subliniază faptul că Legea protejării consumatorilor trebuie să aibă o abordare unitară pentru aceleași categorii sociale și să nu creeze diferențe atât de mari: o familie cu aceleași venituri, care stau în locuințe similare să achite prețuri atât de diferite – familia care a avut noroc să fie conectată la gaze să achite circa 144 lei/lună pentru energie electrică (la un preț plafonat de 0,8 lei/kWh) și o altă familie care nu a avut acces la gaze să achite lunar pentru energie electrică circa 1.750 lei/lună (la un preț neplafonat de 2,5 lei/kWh).

Un alt aspect alarmant, scos în evidență, este faptul că la stabilirea consumului pentru determinarea plafonului s-a ales anul 2021, an în care consumul pentru consumatorii rezidențiali a fost cu circa 10% mai mare decât în anul 2020. În primele opt luni ale anului 2022 comparativ cu anul 2021 consumul populației este cu 8% mai mic (conform datelor INS). Cu alte cuvinte, alegerea bazei de consum a anului 2021 a făcut ca un număr mai mare de consumatori să nu se încadreze  în baremele stabilite, respectiv să nu aibă acces la plafonare. „Invocarea măsurii de introducere unui nou plafon de 255 kWh/lună ca fiind o măsură de creștere a eficienței, considerăm că nu are elemente care să determine creșterea eficienței la consumator prin elemente de preț. Ideal ar fi ca un comportament de eficientizare să se realizeze prin impozitare diferit, în funcție de clasa energetică a imobilului, care ar permite și evidențierea în mod concret a nivelului veniturilor medii ale proprietarilor imobilelor și ar putea determina politici publice locale de eficiență energetică cu adevărat eficiente”, arată analiza AEI.

„Totuși, dacă se dorește ca prin elemente de preț să se determine un comportament de reducere a consumului de energie electrică, construcția legii trebuie să fie realizată astfel încât să determine un comportament specific de eficientizare a consumului și consumatorul să poată, prin acțiunile realizate, să urmărească concret rezultatul acțiunilor sale - factura mai mică la energie electrică. Consider că toți consumatorii din România care consumă până la un nivel mediu lunar de 700 kWh energie electrică, adică inclusiv cei care folosesc energia electrică pentru apă caldă menajeră și încălzire  (considerând că cei peste acest consum înseamnă case foarte mari, peste 500 mp suprafață utilă),  ar trebui să beneficieze de un tratament egal în ceea ce privește prețul plafonat”, spune Dumitru Chisăliță. 

  Ce propune AEI, cum arată cifrele

Calculul realizat de AEI în cazul impunerii unui preț plafonat de 1,5 lei/kWh pentru consumatorii casnici care utilizează energia electrică la încălzire arată o reducere considerabilă a facturilor. Practic, valoarea facturii s-ar înjumătăți, permițând astfel unui număr mai mare de proprietari să le poată onora.

Cum arată facturile în cazul impunerii unor plafoane care să acopere un consum de până la 700 kWh: