x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Impactul schimbărilor climaterice, evaluat din pix la Bucureşti

0
Autor: Adrian Stoica 26 Sep 2019 - 11:40
Impactul schimbărilor climaterice, evaluat din pix la Bucureşti
Vezi galeria foto


În România, nivelul Mării Negre a crescut faţă de anul 1860 cu 33 cm în 145 de ani la Sulina (în medie, cu 2,3 mm/an) şi cu 13 cm în 70 de ani (în medie cu 1,9 mm/an) la Constanţa. La fel şi debitul maxim al Dunării a crescut cu 12 % în 165 de ani. În ciuda acestor date alarmante, la conceperea proiectelor de protecţie împotriva inundaţiilor nu s-a ţinut cont de impactul schimbărilor climatice asupra creşterii nivelului mării, este concluzia unui raport al Curţii de Conturi a Uniunii Europene.

 

Inundaţiile sunt fenomene meteorologice care nu pot fi prevenite, dar se pot lua măsuri pentru limitarea efectelor. Pentru asta autorităţile române s-au blindat cu o legislaţie corespunzătoare, au politici şi proceduri, o strategie de aparare împotriva lor şi hărţi de hazard. În teorie lucrurile arată bine, dar când  inundaţiile lovesc se declanşează haosul. Unul organizat, bine structurat pe toate palierele de comandă şi centrat mai degrabă pe negarea adevărului, unul cunoscut, oricum, de toată lume. Planurile frumoase au rămas pe hârtie.

 

Probleme cu autorizaţiile

În România există 2.404 de baraje de protecţie, clasificate pe patru grupe, din care 181 de importanţă excepţională şi deosebită, la care se mai adaugă circa 10.000 km de diguri, majoritatea din pământ. Dacă cele 181 de baraje nu ridică probleme, la celelalte 2.404, considerate de importanţă normală şi redusă, acestea continuă să existe. Nu mai puţin de 982 dintre ele nu sunt autorizate. Acestea sunt deţinute, în general, de societăţi aflate în insolvenţă sau de alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc) care au probleme cu dreptul de proprietate. O situaţie deosebită se înregistrează şi în ceea ce priveşte barajele deţinute de autorităţilor locale. Ele se confruntă cu  dificultăţi în asigurarea resurselor financiare şi umane necesare administrării lor în siguranţă, ceea ce face ca numai 20% dintre ele să fie autorizate. O altă categorie este cea a barajelor şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă. În acest caz, Ministerul Apeor şi Pădurilor are mâinile legate, neavând competenţa de a interveni în procese. Administraţia Naţională „Apele Române” spune însă că va remedia într-un interval de 3-5 situaţia tuturor barajelor nereglementate din punct de vedere al legislaţiei naţionale privind siguranţa.  În prezent, conform acestui plan, în 2019 sunt propuse pentru autorizare/reautorizare 341 baraje, în 2020 vor fi 314,  iar 317 în 2021.

 

Studii, de abia după 2022

 

Un raport publicat de Curtea de Conturi europeană atrăgea atenţia că România nu deţine informaţii suficiente privind impactul schimbărilor climatice asupra regimului precipitaţiilor şi a inundaţiilor asociate acestor schimbări. Autorităţile intenţionează să efectueze studii în acest sens de abia începând cu anul 2022, când va începe cel de al doile ciclu de punere în aplicare a Directivei europene privind inundaţiile (adoptată în 2007). Asta înseamnă că toate măsurile luate împotriva inundaţiilor, aşa puţine cum au fost, nu au ţinut cont prea mult de efectele schimbărilor climaterice.

 

Asigurările obligatorii, opţionale

 

Nici în ceea ce priveşte rata de acoperire a asigurărilor obligatorii, care acoperă şi riscul împotriva inundaţiilor, România nu stă bine. “Primarii ar avea obligaţia de a aplica amenzi de până la 110 euro persoanelor care nu încheie o asigurare împotriva inundaţiilor. În pofida acestui fapt, numai una din cinci locuinţe este asigurată împotriva inundaţiilor”, este constatarea făcută în urma misiunii de audit de inspectorii Curţii de Conturi europene. De fapt vorbim despre o lege a asigurărilor obligatorii care pasează responsabilităţile pentru aplicarea ei primarilor fără însă a le pune la dispoziţie şi mijloacele necesare. Pe de altă parte, autorizaţiile pentru construcţii în zonele inundabile curg, deşi trebuie interzise.

 

Planuri fără surse de finanţare

Planurile de gestionare a riscului de inundaţii trebui să identifice surse de finanţare pentru acţiunile de combatere, acestea urmând a fi puse la dispoziţie de autorităţile statelor UE, dar evaluarea făcută de Curtea de Conturi europene a aratat că în realitate lucrurile nu stau chiar aşa. În România cele două planuri regionale de gestionare a riscului de inundaţii care au făcut obiectul auditului omiteau sursele de finanţare pentru aproximativ 35 % din măsuri. Lucrurile nu arătau mai bine nici în alte ţări. De exemplu, în Portugalia pentru 25% din măsuri nu exista finanţare, în Austria pentru aproximativ 30 % din măsuri, planul naţional de gestionare a riscului de inundaţii preciza sursa fondurilor, dar nu şi costul, în Cehia se stabileau costurile, dar nu şi sursa de finaţare pentru întreg planul.

2.600 de măsuri şi 17 mld. euro

România are încă din 2010 o strategie de luptă împotriva inundaţiilor, iar în perioada 2010-2013, s-au elaborat 11 hărţi de hazard, care ar trebui să ofere informaţii punctuale despre zonele inundabile. Specialiştii au identificat 357 de zone cu risc semnificativ de inundaţii pe care le ţin sub monitorizare, fiind identificate şi prioritizate circa 2.600 de măsuri, care trebuie realizate în perioada 2016-2021. Costurile acestor măsuri au fost evaluate la 17,46 miliarde de euro în strategia de luptă împotriva inundaţiilor, aşa că până să fie apicate nu ne rămâne decât să evaluăm pagubele atunci c\nd vin şuvoaiele.

 

Pagubele provocate de inundaţii vor exploda

Costul economic al evenimentelor hidrologice la nivelul UE a fost de aproximativ 166 de miliarde de euro în perioada 1980-2017. Cifra reprezintă aproximativ o treime din pierderile generate de evenimente asociate schimbărilor climatice. La nivelul spaţiului comunitar se estimează că valoarea daunelor provocate de inundaţii ca urmare a efectului combinat al schimbărilor climatice şi economice va creşte de la 7 miliarde de euro pe an în perioada de control 1981-2010 la 20 de miliarde de euro pe an până în 2020, la 46 de miliarde de euro pe an până în 2050 şi la 98 de miliarde de euro pe an până în 2080. Începând cu 1985, inundaţiile au devenit mai frecvente în Europa. În ultimii ani, tendinţele arată că numărul viiturilor rapide cu o amploare medie spre mare a crescut de cel puţin două ori faţă de cel înregistrat la sfârşitul anilor '80.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Verde crud pe burse

Verde crud pe burse
Luna decembrie debutează cu o revenire timidă a burselor de acțiuni, după ce în luna martie acestea au înregistrat cea mai semnificativă deteriorare din cauza pandemiei COVID-19. În schimb, piețele bursiere din...

Aspectele de care să ții cont înainte să te muți într-o locuință nouă

Aspectele de care să ții cont înainte să te muți într-o locuință nouă
Când iei o astfel de decizie, de a te muta într-o locuință nouă, e recomandat să ții cont de anumite aspecte foarte importante, pentru a nu fi dezamăgit. Ia în considerare faptul că odată mutat, stilul tău...

România, ţara maşinilor second hand

România, ţara maşinilor second hand
Potrivit statisticii Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în primele 11 luni din 2020, pentru fiecare mașină nouă cumpărată în România au fost vândute trei second hand. Astfel,...

Lucian Bode anunță că au fost stabiliți câștigătorii licitației pentru două loturi din Autostrada Nordului Baia Mare - Suceava

Lucian Bode anunță că au fost stabiliți câștigătorii licitației pentru două loturi din Autostrada Nordului Baia Mare - Suceava
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat, vineri, că s-au stabilit câștigătorii licitației de proiectare pentru două loturi din Autostrada Nordului Baia Mare – Suceava, un lot fiind contestat. „...

Măsurile de sprijin pentru angajații afectați de pandemia de COVID-19 vor fi prelungite până la 30 iunie 2021

Măsurile de sprijin pentru angajații afectați de pandemia de COVID-19 vor fi prelungite până la 30 iunie 2021
Guvernul urmează să discute, în ședința de vineri, 4 decembrie, un proiect de OUG privind prelungirea, până la 30 iunie 2021, a aplicării unor măsuri de protecție socială și de sprijin pentru salariații...

Consiliul Concurenței va finaliza investigația companiei Hidroelectrica la începutul anului viitor

Consiliul Concurenței va finaliza investigația companiei Hidroelectrica la începutul anului viitor
Investigația Consiliului Concurenței asupra companiei Hidroelectrica se va termina, cel târziu, la începutul anului viitor, potrivit președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu. "Credem că la sfârşitul...

Mai puţin timp pierdut la calculator. Compensăm cu telefonul mobil

Mai puţin timp pierdut la calculator. Compensăm cu telefonul mobil
Utilizatorii de internet din România au petrecut mai puțin timp pe PC-uri și tablete în prima jumătate a anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda pandemiei de coronavirus și a...

România domină topurile Europei de Sud-Est

România domină topurile Europei de Sud-Est
Galerie Foto Companiile din țara noastră domină topurile Europei de Sud-Est, care mai cuprind competitoare din Albania, Bulgaria și fosta Iugoslavie, inclusiv Kosovo. Dacia se arată cea mai bogată firmă, Hidroelectrica...

Inaugurare cu restricţii de circulaţie

Inaugurare cu restricţii de circulaţie
Ieri au fos inauguraţi primii 16 kilometri de autostradă din Moldova, odată cu deschiderea unei porţiuni din centura ocolitoare a oraşului Bacău. Circulația a fost deschisă însă cu restricții, pentru că...

România sancționată din nou. Comisia Europeană a demarat două proceduri de infrigement

România sancționată din nou. Comisia Europeană a demarat două proceduri de infrigement
Comisia Europeană a deschis două proceduri de infrigement împotriva României privind renovarea clădirilor și stocurile de produse petroliere, transmite executivul comunitar.  Pe lângă țara...

Turismul românesc a scăzut la jumătate din cauza pandemiei

Turismul românesc a scăzut la jumătate din cauza pandemiei
Turismul românesc este grav afectat de restricțiile impuse de autorități pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. Cazările în hoteluri și pensiuni au fost în scădere cu 54,5%, față de aceea...

Digitalizarea, soluție salvatoare pentru IMM-uri

Digitalizarea, soluție salvatoare pentru IMM-uri
Galerie Foto Pandemia de coronavirus a prins foarte multe dintre firmele românești fără o strategie financiară la zi, din cauza resurselor limitate care nu au permis actualizarea informațiilor și a proceselor financiare în si...

Semnal de la BNR: Puneți frână împrumuturilor

Semnal de la BNR: Puneți frână împrumuturilor
Banca Națională a României (BNR) a transmis instituțiilor de creditare o scrisoare prin care recomandă înăsprirea condițiilor de acordare a împrumuturilor. Motivul ține de prudență, explică oficialii...

Statul şi administraţiile locale ţin în sertar facturi neplătite de 6 miliarde de lei

Statul şi administraţiile locale ţin în sertar facturi neplătite de 6 miliarde de lei
Valoarea facturilor restante ale companiilor în care statul şi administraţiile locale sunt acţionari unici sau majoritari a ajuns, la sfârşitul lunii septembrie, la peste şase miliarde de lei. În timp ce teancul...
Serviciul de email marketing furnizat de