Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Impozitarea persoanelor cu venituri mari reprezintă o amnistie fiscală indirectă, fiind o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite, potrivit unor consultanţi fiscali citati de Mediafax.
"Dacă tu nu ai declarat nimic, ANAF nu are ce să controleze, iar această procedură prin care te controlează chiar dacă nu ai declarat nimic este valabilă doar din 2011 încolo. Deci din perspectiva ANAF este o amnistie fiscală indirectă", a declarat Marius Ionescu, partener al firmei de consultanţă fiscală NNDKP.
Potrivit unei ordonanţe aprobate la finele anului trecut, Fiscul va verifica dacă suma cheltuielilor efectuate de către o persoană cu venituri mari este justificată şi din punct de vedere al veniturilor. Diferenţa mai mare de 50.000 de lei dintre venituri şi cheltuieli care nu va putea fi justificată ar urma să fie impozitată cu 16%.
Potrivit consultanţilor, însă, aceste metode sunt insuficiente, întrucât o persoană poate să facă într-o anumită perioadă o cheltuială mult mai mare decât venitul înregistrat, folosind resurse dobândite în trecut, care nu trebuie declarate sau nu pot fi controlate de către autorităţile fiscale.
"Dacă iei veniturile din 2011, ele trebuie corelate cu cheltuielile din 2011. Dar cheltuielile din 2011 pot fi finanţate cu venituri din trecut", a spus Ionescu.
El a explicat că o persoană poate să susţină ca a dobândit respectivele venituri în anul 1992, de exemplu, iar organele competente nu pot să dovedească natura ilicită a dobândirii lor, mai ales că termenul maxim de prescripţie este de 10 ani.
În acest sens, consultanţii susţin ideea că este nevoie de înfiinţarea unui moment T0 la care persoanele trebuie să declare nivelul patrimoniului lor şi a cărei evoluţie să fie comparată de la an la an.
Citește pe Antena3.ro
Potrivit lui Dan Dascălu, partener în cadrul casei de avocatură David&Baias, dacă va fi luată o astfel de măsură ea ar trebui creată pentru toată populaţia României, pentru că în caz contrar ar putea atrage elemente de neconstituţionalitate şi de discriminare.
"Ca reglementare, nu poţi să stabileşti că se va aplica numai bogaţilor. Trebuie făcut un recensământ general al averilor, să-i obligi să le declare, dar întrebarea este: cine poate administra toată această chestiune?", a spus Dascălu.
Avocatul Gabriel Biriş, de la casa de avocatură Biriş&Goran, propune ca Fiscul să stabilească un plafon minim al patrimoniului şi al sumelor în bani aflate la dispoziţie pentru care fiecare persoană să le declare voluntar.
