Împrumut pentru pensii şi salarii

FMI decide dacă România va primi a doua tranşă a împrumutului pentru plata pensiilor şi salariilor. Din aprilie şi până astăzi, destinaţia banilor de la FMI s-a modificat dramatic: de la plasă de siguranţă pentru leu la plata pensiilor şi salariilor. Nici FMI nu mai e bau-baul de altădată de teama căruia tremurau guvernele şi sindicatele.

A ajuns România în câteva luni într-o situaţie atât de gravă, încât să nu mai aibă bani nici pentru pensii sau salariile bugetarilor? Politicienii se bâlbâie, unii spun că da, alţii că nu. Ministrul de Finanţe, Gheorge Pogea, cel care ar trebui să ştie cel mai bine câţi gologani mai intră la trezorerie, ne spune să stăm liniştiţi. "România, chiar dacă este într-o situaţie dificilă, de criză, are suficiente resurse să le plătească." (n.r. - pensiile şi salariile)

Şi totuşi, Guvernul a cerut aprobarea FMI să utilizeze cea de-a doua tranşă a banilor de la FMI, în valoare de circa 1,9 miliarde de euro, pentru finanţarea deficitului bugetar, adică pentru plata pensiilor şi salariilor. Mai mult, preşedintele Traian Băsescu a spus că dacă FMI nu ne va aproba această cerere vor fi dificultăţi şi întârzieri în plata obligaţiilor bugetare. Şeful statului a declarat răspicat că a cerut celor de la FMI ca tranşa a doua din împrumutul acordat României, tranşă care ar fi trebuit să ajungă la BNR pentru eliberarea unor fonduri către bănci pentru finanţarea economiei, să aibă ca destinaţie bugetul de stat, pentru a se putea plăti salariile şi pensiile, şi să nu existe întârzieri.

EŞEC
Vă mai amintiţi care era discursul oficialităţilor de la Bucureşti în martie-aprilie vizavi de împrumutul de la FMI? Ni se spunea că acordul are un caracter preventiv, pentru că banii vor merge către rezerva BNR şi vor fi utilizaţi doar dacă este neapărat nevoie. "Nu aştepţi să ajungă apa la gură, ci trebuie să iei măsuri atunci când apa este la picioare. Acordul cu FMI va avea un rol major în relansarea creditării", declara premierul Emil Boc. S-a dovedit că în ciuda acestor opinii liniştitoare aveam mare nevoie de bani pentru plata unui aparat bugetar birocratic, supradimensionat şi inechitabil renumerat.

Şi este grav că în aceste luni instituţiile statului nu au fost restructurate, pentru a nu mai ajunge în această situaţie, să ne împrumutăm ca să plătim salariile directorimii şi pensiile de tipul Geică. Nota de plată a acestei neputinţe o vor plăti cetăţenii români în următorii ani. Ţara noastră va trage din finanţarea externă convenită cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială suma de 11,8 miliarde de euro în acest an, 7,1 miliarde de euro în 2010 şi 1,05 miliarde de euro în 2011. Banii vor fi cu siguranţă cheltuiţi pentru a susţine diferenţa dintre încasările şi cheltuielile publice.

CE VREA FMI
Reprezentanţii FMI par de această dată foarte îngăduitori şi nu au impus autorităţilor de la Bucureşti decât reducerea cheltuielilor publice cu echivalentul a 1%-2% din PIB. Au acceptat ca 1,9 miliarde de euro să ajungă la buget şi nu la BNR, pentru susţinerea deficitului bugetar. Este pentru prima dată în istoria acordurilor când instituţia finanţatoare dă dovadă de atâta flexibilitate şi nu mai impune politici fiscale dure menite să scoată ţara din criză.

Din bau-baul de altădată de care tremurau guverne şi sindicate, FMI a ajuns o instituţie care ajută Guvernul să plătească salarii şi pensii, fără să ceară restructurări sau reduceri de salarii, similare cu cele din sectorul privat, sector care s-a ajustat de la sine.