Încrederea în economie se topeşte de la o lună la alta

Analiştii financiari anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021, arată rezultatele sondajului realizat de Asociaţia CFA România în iulie. Moneda naţională va continua să se deprecieze, inflaţia va creşte, declinul economiei va sări de 4%, iar rata şomajul se va duce spre 7% în acest an. În luna iulie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut faţă de luna anterioară cu 3,8 puncte, până la valoarea de 30,3 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte).

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/lei, aproximativ 95% dintre participanţii la sondajul CFA anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500).

Deficitul bugetar, 8,3% pentru 2020

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%. Deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs este de 8,3%, iar declinul economiei, la 4,4%. Pentru rata şomajului, valoarea medie a anticipaţiilor este 7%. „Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi patru întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 relevă: durata impactului economic al coronavirusului: 

cea mai mare parte a respondenţilor (peste 69%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021; deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 8,3% (de menţionat că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare); evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este -4,4%; rata şomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 7,0%”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de CFA România. Suplimentar, în luna iulie 2020, au fost adăugate 4 întrebări cu privire la impactul crizei provocate de COVID-19 asupra economiei.

Intre linii

Cea mai mare parte a respondenţilor, 59%, consideră că modificările de comportament în ceea ce priveşte consumul sau călătoriile vor fi de lungă durată (de ordinul anilor).

44% dintre respondenţi consideră că impactul asupra anumitor sectoare economice va fi de lungă durată (de ordinul anilor), în timp ce 33% consideră că impactul asupra altor sectoare va fi permanent.

Sondaj CFA România

Investiţiile, şansa ieşirii din criză

Pentru ieşirea din criză, analiştii economici au menţionat, printre soluţii, investiţii în infrastructură, educaţie şi sănătate, investiţii în tehnologie şi digitalizare, în special digitalizarea serviciilor publice, o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private.

Indicatorul de încredere macroeconomică, în picaj

În luna iulie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut faţă de luna anterioară cu 3,8 puncte, până la valoarea de 30,3 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte). Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului. Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut, faţă de luna anterioară, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte, până la valoarea de 35,6 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 8,6 puncte). Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.