Industria de apărare, soluţie de avarie pentru trecerea crizei

"Deblocarea programelor de înzestrare pentru Ministerul Apărării poate fi un factor foarte bun de ajutorare şi de sprijin al economiei româneşti pentru depăşirea crizei şi pentru aducerea plus-valorii", susţine Aurel Cazacu, directorul Direcţiei Generale Probleme Speciale şi Situaţii de Urgenţă din Ministerul Economiei şi Finanţelor.

În opinia expertului MEF, acest lucru poate să creeze între 5.000 şi 10.000 de locuri de muncă. "Nu pot să spun că această criză internaţională s-a resimţit în mod distinct în industria de apărare, şi aceasta fiindcă industria aceasta s-a aflat într-o criză în toată perioada din urmă. În acest moment, uzinele de stat se află într-un proces de restructurare şi lansarea programelor de achiziţie de echipamente militare ar fi un salt fantastic", declară Aurel Cazacu. "Pe partea de export, fără să mă avânt, pot spune doar atât, România are cereri de două miliarde de dolari. Dar satisfacerea la export este indisolubil legată şi de piaţa internă. Dacă România ar primi comenzi pentru un transportor fabricat de uzinele industriei de apărare, iar Armata Română consideră că îi trebuie transportoare mai performante, poate că statul trebuie să ia o decizie ca Armata Română să comande un anumit număr de bucăţi din cele fabricate în uzina noastră. Industria de apărare vinde transportoare unor alte Armate şi este normal ca reprezentanţii acesteia să dorească să vadă transportoarele româneşti la lucru într-o unitate românească. Mă ajută să export, dacă export aduc venituri la buget", explică directorul MEF.

PROGRAME DE OFFSET
"Orientarea spre industria de apărare este o soluţie pentru perioada de criză, pentru că ea este sub controlul statului, contribuabilul are o ocazie să vadă ce se face cu banii publici şi mai ales se poate demonstra beneficitatea acestui lucru. Acei bani se vor regăsi în alte afaceri care se fac pe piaţa românească. Nu poţi să faci o separare între achiziţia de echipamente militare şi partea de implicaţii pozitive în economie. Achiziţiile Armatei sunt legate, în orice ţară, de interesele economice ale acesteia. Este poate pentru viitoarea guvernare un noroc că guvernarea anterioară nu a derulat aceste programe. Avem ocazia să înceapă programele de dotare a instituţiilor din sistemul de apărare, aceste programe aducând plus-valoare în plan social", spune Aurel Cazacu. Directorul din MEF îşi argumentează poziţia afirmând că, urmare a achiziţiilor militare, în România au loc transferuri de tehnologie, transferuri de sisteme de management, sisteme de calitate şi training. Până acum, Ministerul Economiei şi Finanţelor a identificat trei universităţi americane şi europene pe care le-am atras pentru a fi implicate în programul de offset. "O dată cu dezvoltarea acestor programe de offset, offset-ul înseamnă de fapt business, înseamnă crearea de plus-valoare, ocuparea forţei de muncă, înseamnă taxe şi impozite la bugetul de stat", spune Aurel Cazacu.

SALVAŢI INDUSTRIA!
"Dacă acum cumpărăm avioane, pe care le vom plăti în 20-25 de ani, în cinci ani, compania care a produs avioanele are obligaţia să rezolve offset-ul. După cinci ani, de aceeaşi valoare de care am cumpărat avioane, vor fi business-uri create pe piaţa românească", mai afirmă directorul din MEF. În opinia sa, activităţile legate de achiziţia de echipamente militare aduc plus-valoare şi în partea de sprijin a producţiei destinate exportului, iar ca urmare a achiziţiilor militare are loc dezvoltarea nu numai a industriei de apărare, ci şi a celei cu implicaţii civile. "Bunăstarea populaţiei nu se poate face numai prin consum. Trebuie să fim o ţară de producători, nu putem sta la mâna altor ţări. Putem în România să producem şi componente. Prin integrarea în industria europeană nu vom mai produce avioane de transport, să spunem, dar putem să facem elemente-cheie", declară Aurel Cazacu. Directorul din MEF dă exemplul uzinei de avioane Romaero. "Cred că este o mare greşeală din partea statului dacă nu apare o idee clară de salvare a acestei uzine. O companie precum Airbus are peste 100 de linii de producţie. Una poate să fie în România. Dar dacă acea zonă este considerată una imobiliară şi se consideră că planul de perspectivă prevede că nu mai poate exista un aeroport acolo, cineva trebuie să îşi ia responsabilitatea şi să ia decizia şi să mute uzina. Aceste afaceri imobiliare astăzi sunt, mâine nu mai sunt şi este păcat să pierdem ca ţară. Această fabrică are specialişti foarte buni, are de lucru, pe piaţa forţei de muncă poziţia sa este foarte avantajoasă pentru a lucra comenzi pentru străinătate", afirmă Aurel Cazacu.

PRIVATIZĂRI-CAPCANĂ
"Sunt anumite uzine pe care, de fapt, prin procesul de privatizare, firmele competitoare încearcă să le scoată din circuit, nu să le privatizeze", atrage atenţia directorul MEF. "Eşecul procesului de privatizare ascunde, am curaj să o spun, ca România, prin decăderea acelei capacităţi industriale în timpul în care se negociază, să ia de la capăt procesul, cu anumite implicaţii şi restricţii. Evident, între timp, uzina aceea decade, pierde tehnologii, pierde muncitori, specialişti foarte buni. Ce privatizare poate să fie când o firmă de stat vine şi cumpără la mine? Este anormal, după părerea mea. Prin implicarea omului de afaceri român, România este părtaşă la profit", mai spune Aurel Cazacu. În opinia expertului MEF, în acest moment, de problema de privatizare a industriei trebuie să se ocupe o instituţie specializată, iar partea de administrare a acţiunilor statului ar trebui dusă într-un loc în care dacă un partener vine să propună o colaborare să poată să o facă. "Iau cazul Uzinei Mecanice Moreni. Aceasta poate produce două tipuri de transportoare pentru

Ministerul Apărării: 4X4 şi 8X8. Să spunem că o mare companie vrea să se implice şi să producă 8X8 pentru a vinde în România. Concurenţa lui vede că această uzină este pusă pe o listă de privatizare permanentă şi poate trimite o scrisoare prin care îşi arată intenţia de a cumpăra fabrica şi, de fapt, îl blochează pe primul competitor ca să nu producă în România. Pierde România. La fel se întâmplă şi în cazul unei uzine de aviaţie", mai spune Aurel Cazacu.