Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poșta Română spune că distribuirea pensiilor a devenit o povară. De ce cere directorul companiei o licitație deschisă
Distribuirea pensiilor și a ajutoarelor sociale a ajuns să apese puternic pe bugetul Poștei Române, iar directorul general Valentin Ștefan afirmă că acest serviciu nu mai este deloc sustenabil. Deși compania primește lunar aproximativ 60 de milioane de lei de la Ministerul Muncii pentru aceste activități, o parte considerabilă din sumă se întoarce imediat la stat, în special prin costurile uriașe de procurare a numerarului necesar pentru livrarea în numerar a pensiilor.
Într-o conferință de presă, Ștefan a explicat că distribuirea pensiilor a devenit „o povară”, din cauza investițiilor obligatorii în securitate – de la instalarea de seifuri și sisteme de panică în mașini, până la menținerea celor mai mari centre de procesare de numerar din România, mai mari chiar decât ale băncilor.
„Pentru Poşta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiţi-vă că noi pentru toate aceste maşini trebuie să instalăm nişte elemente de siguranţă conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt nişte costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din ţară sunt deţinute de Poşta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română”, a declarat directorul CN Poșta Română.
60 de milioane de lei pe lună, dar 20% se întorc imediat la stat
Potrivit acestuia, aproximativ 15–20% din banii primiți lunar pentru distribuirea pensiilor sunt cheltuiți numai pentru achiziționarea numerarului. Poșta cumpără, lunar, în primele două săptămâni, aproximativ 5% din masa monetară a României, în condițiile în care Trezoreria și BNR nu oferă banii gratuit.
„În aceşti bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziţionarea de cash. (...) Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a ţării în fiecare lună, în primele două săptămâni. (...) Din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alţi concurenţi. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din aceşti bani. Este nedrept să se spună că aceşti bani vin către Poştă. Pur şi simplu sunt mutaţi dintr-un buzunar în altul”, a explicat Ștefan.
Directorul cere licitație publică: „Să dicteze piața prețul corect”
Ștefan susține că doar o licitație deschisă, organizată de Ministerul Muncii, poate clarifica dacă suma de 60 de milioane de lei este prea mare sau dimpotrivă, mult prea mică pentru un astfel de serviciu.
„Dacă se organizează această licitaţie, cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. (...) Vedem după aceea dacă Poşta Română beneficiază nedrept de aceşti bani sau nu”, a precizat acesta.
În prezent, aproape 4,5 milioane de persoane primesc pensii sau alte ajutoare sociale prin Poșta Română, iar 40–45% dintre pensionari încă preferă pensiile cash.
„Ar fi un lucru pozitiv dacă Poșta ar pierde acest serviciu”
Întrebat dacă există riscul ca Poșta să piardă serviciul de distribuire, directorul general a surprins prin răspuns: pentru companie, acest lucru ar fi chiar benefic, fiind „principala cheltuială”, nu principalul venit, potrivit Agerpres.
Poșta Română încasează aproximativ 36–37% din venituri prin Casa de Pensii și 7–8% prin ANPIS, însă activitatea implică costuri care depășesc câștigurile.
„Guvernul nu știe ce vrea de la companiile de stat”
Ștefan a lansat și o critică dură la adresa statului român, despre care afirmă că nu are o viziune clară asupra companiilor de stat și nu le înțelege mecanismele.
„Guvernul nu ştie ce vrea de la companiile de stat, nu-şi cunoaşte companiile”, a spus acesta, explicând că mentalitatea instituțională moștenită din perioada centralizată blochează dezvoltarea într-o piață liberă.
Mai mult, directorul general a ironizat folosirea unor termeni „marxiști” în comunicările oficiale și a subliniat că profitul companiilor de stat este limitat prin lege, ceea ce descurajează performanța.
„Nu există o schimbare de mentalitate, de cultură organizaţională în rândul companiilor de stat din România şi nici nu avea cum să fie până acum, şi vă spun sincer: Guvernul nici nu ştie cum să facă lucrul acesta. Observăm asta aproape în fiecare zi în interacţiunea noastră cu diferite ministere sau cu diferite entităţi. Ne amuzăm când vedem termeni marxişti folosiţi în comunicările oficiale, când ni se cere să justificăm plusvaloarea. Plusvaloare poate pentru noi, ca generaţie relativ tânără, nu înseamnă mare lucru, dar dacă cineva ar fi folosit cuvântul plusvaloare înainte de venirea comuniştilor în România ne-am fi dat seama că acel om vine direct din Rusia leninistă. Toate aceste mici semne ne fac nouă, celor din companiile de stat, viaţa mult mai grea, pentru că nu ştim ce se doreşte de la noi. Dacă se doreşte să facem profit, atunci nu trebuie să ni se mai plafoneze anumite venituri. Noi nu putem aduce mai mult de 7%, nu putem avea o profitabilitate mai mare de 7% pe partea de Convenţie cu Ministerul Muncii. E plafonat. Cum putem noi să avem 20% dacă Guvernul din start ne spune 7%? Cum putem noi să avem un profit mai mare la Poşta Română dacă, fără nici o negociere, fără nici o consultare de piaţă, veniturile sunt stabilite prin lege, la 1,1% din sumele care ne intră nouă în companie? Degeaba eşti companie care activează într-o piaţă liberă dacă Guvernul îţi limitează lucrurile acestea", a transmis acesta.
„O țară normală își duce companiile de stat în afara granițelor”
În final, acesta a sugerat că marile companii de stat ar trebui să se extindă și în afara României, însă barierele birocratice și suspiciunile constante fac aproape imposibile orice tranzacții sau achiziții.
„Şi vă las un ultim gând şi anume: o ţară normală îşi creează o agilitate atât de mare printre companiile de stat încât acestea îşi desfăşoară activitatea nu doar în teritoriul naţional, dar şi în afara ţării. Şi spuneţi-mi dumneavoastră câte companii de stat au ieşit în afara ţării şi de ce nu ies în afara ţării companiile de stat, în special cele mari, cum este Poşta Română, însă altele au o politică de achiziţii de alte companii foarte agresivă? La noi cred că nu există. Dacă aş merge cu o propunere să cumpărăm o companie, vă asigur că primul gând care ar fi pe buzele tuturor ar fi ce interes există la Poşta Română? De ce directorul vrea să cumpere compania aia? A cui este? Este compania unei rude, este compania unui prieten... Toate aceste psihoze pe care noi le avem ca societate - şi traume - în care ne uităm unii la alţii şi ne împărţim în două categorii - fie hoţi, fie proşti - nu ne duc unde ar trebui să fim şi unde există potenţialul acestei ţări”, a afirmat Ștefan.
Citește pe Antena3.ro
