Industria se sufocă, Guvernul se laudă cu cheltuieli inutile

Vezi galeria foto

În primele 9 luni din acest an, industria românească a cunoscut una dintre cele mai abrupte scăderi, atât ca producție, cât și ca vânzări și comenzi de materiale, fapt ce arată că investițiile - principalul consumator de produse industriale - s-au prăbușit. Cu toate acestea, Guvernul se laudă cu o creștere fără precedent a… investițiilor.

Cum este posibil acest paradox aflăm chiar din încadrările pe care ordonatorii de credite bugetare le menționează la alocarea banilor: în documentele oficiale, cheltuielile cu statui, tobogane, mobilier pentru spațiile de agrement și parcuri apar ca fiind „investiții”. Desigur, se încadrează tot aici și construcțiile inginerești (drumuri, autostrăzi, poduri, clădiri administrative etc.), dar acestea lipsesc, deocamdată, din peisajul investițional al Cabinetului Orban.

Producția industrială a scăzut cu 12,1%, cifra de afaceri din industrie s-a diminuat cu 9,7%, iar comenzile - cu 8,8% în primele 9 luni din 2020, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Scăderi masive sunt înregistrate tocmai la acele materiale care sunt esențiale pentru investițiile structurale, de exemplu la bunurile de capital (-10,5% comenzi, respectiv -13,3% vânzări), confecțiile metalice (-6,2%, respectiv -8,5) sau bitumul pentru acoperământul drumurilor/autostrăzilor (-47% importuri, respectiv -10% producția locală). În aceste condiții, cum se explică majorarea cu 23,2% a investițiilor, până la un total de 3,4 miliarde de lei, raportată de Ministerul Finanțelor pentru aceeași perioadă - primele 9 luni - din acest an?

Grupuri statuare de milioane

De câte ori se dezvelește o statuie (nouă sau proaspăt reabilitată), oficialii se laudă că au „investit” în ea sume de ordinul milioanelor de lei. Contrariați, ne uităm în bugetul localității și, într-adevăr, acea lucrare este încadrată la capitolul investiții, alături de diverse drumuri, clădiri, amenajări publice, dar și de spații de joacă sau terenuri de sport. Sunt deja celebre, din acest punct de vedere, grupurile statuare de la Rădăuți (ansamblul ecvestru Bogdan Vodă, 2,6 milioane de lei), Hunedoara (fostul fotbalist Michael Klein, 5 milioane de lei) sau Târgu Mureș (grupul „Școala Ardeleană”, 2,5 milioane de lei), încadrate la capitolul „investiții” din bugetele locale. De asemenea, mai sunt „stadioanele” în pantă, terenurile de joacă în sate și comune cu foarte puțini copii sau parcurile din păduri. Desigur, aceste exemple nu aparțin în totalitate actualului Guvern, dar modul de încadrare ca „investiții” a unor cheltuieli inutile nu-i este deloc străin.

Oficial, investițiile sunt definite ca achiziții de utilaje și echipamente necesare pentru creșterea rezervelor materiale naționale și de mobilizare, care urmează să aducă venituri suplimentare și să multiplice valoarea adăugată în economie.

Ordonatorii de credite nu fac diferența dintre cheltuielile de peisagistică și cele de capital, încadrând ambele categorii la capitolul „investiții”