Ineficienţa APIA, cam scumpă

Nici fermierii români nu sunt mulţumiţi de faptul că statul „toacă” degeabă milioane de euro în fiecare lună, cu cei 4.600 de anga¬jaţi ai APIA. „Ca să îşi găsească obiectul muncii au luat şi au complicat cât au putut de mult acele norme de eligibilitate. Din acest motiv fermierii au pierdut foarte mult timp şi bani, şi asta pentru ca ei să îşi ia salariile”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producăto¬rilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit lui, în mod voit s-au complicat toate măsurile şi procedurile pentru a fi nevoie de personal mult. „Pentru ce mai cheltuieşte agenţia câte 28 de mili¬oane de euro în fiecare an pe controale dacă oamenii ăia nu fac nimic? Controa¬lele aleatorii nu sunt deloc aşa, sunt ţintite. La fermierii noştri din asociaţie au venit câte patru-cinci ori la rând, în timp ce pe alţii i-au ocolit. De parcă la marii fermieri sunt problemele în agricultură”, mai spune reprezentantul agricultorilor.

Birocrația este plătită bine
Şi, ca să vă faceţi o idee, un şef de birou APIA dintr-o comună sau oraş mic ajunge cu remuneraţia anuală la peste 45.000 de lei, dar în funcţie de mărimea localităţii, poate depăşi şi 50.000 lei. În schimb, un consilier este plătit cu o sumă netă de 29.000 de lei, iar un consilier superior poate câştiga şi 38.000 de lei pe an, potrivit declaraţiilor de avere pe care aceştia le-au completat pentru anul 2015. Pe de altă parte, directorul general al APIA, Ioan Merca, spune că este nevoie de un număr mare de angajaţi, pentru că agenţia are foarte multe dosare în lucru, având în vedere că avem peste 3,4 milioane de suprafeţe agricole.
România are cea mai scumpă agenţie de plăţi din agricul¬tura europeană, spunea, anul trecut, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Totodată, este şi destul de ineficientă din cauza sistemului greoi şi a birocraţiei. Din acest motiv, şeful Agriculturii a şi refuzat o suplimentare a numărului anga¬jaţilor APIA cu 200, când i s-a solicitat acest lucru.