Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi statisticile reflectă o scădere a consumului de energie în ultimii ani, România este încă departe de ceea ce înseamnă conceptul de eficienţă energetică. Anual, această ineficiență ne costă 4 miliarde de euro. Cel mai afectat sector rămâne cel rezidenţial, unde pierderile ajung până la 50%.
România este a treia ţară ca intensitate energetică din Europa, cu pierderi ce reprezintă mai mult de 35% din consumul final de energie. Situaţia s-a mai îmbunătăţit în ultimii ani, pentru că multe firme au aplicat programe speciale de eficientizare energetică.
Trebuie să spunem însă că şi criza economică a avut o mare influenţă și a forţat multe com panii să-şi reducă activitatea sau chiar să tragă obloanele. De altfel, am ajuns într-o situaţie atipică, caracterizată de faptul că cel mai mare consumator energetic a devenit populaţia.
În România, clădirile de locuinţe folosesc aproximativ 41% din consumul final de energie. Aceste clădiri consumă de opt ori mai multă energie decât media din Uniunea Europeană
"Până în 2010 au fost investite 500 milioane euro pentru dezvoltarea sistemului (transport, distribuţie, modernizarea generării) şi 500 milioane euro ajutoare de căldură şi subvenţii. În 2010, factura la încălzire era de 0,8 miliarde euro. An de an au crescut ajutorul, pierderile, preţul şi a scăzut consumul. În ultimii trei ani, consumul a scăzut cu 50%. Deci colaps!" - Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor .
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor
Evadări în masă de la încălzirea centralizată
La sfârşitul anului trecut, numărul apartamentelor conec-tate la sistemele centralizate de încălzire scăzuse la 1,33 milioane, pierzând mai bine de 500.000 de apartamente în 10 ani. Este rezul-tatul dezinteresului manifestat de autorităţilor locale în atragerea de investiţii în sectorul de pro du - cerea a energiei termice, care a devenit tot mai ineficient.
În perioada 1989-2014, numărul localităţilor conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) a scăzut de la 315 la 70 de localităţi, restul (77,78%) renunţând la acest serviciu public.
Blocurile, cuiul lui Pepelea
Suntem una dintre cele mai ineficiente ţări din cele 28 de state membre UE din punct de vedere energetic, statisticile arătând că la nivelul blocurile de locuinţe se înregistrează cele mai mari pierderi. În ciuda pro gra me lor de anvelopare a clădirilor rezidenţiale, rezultatele sunt încă departe de a fi satisfăcătoare.
Programele sau derulat cu precădere în anii electorali, când partidele şiau mobilizat primarii din zonele ur bane pentru a atrage vo tanţi, dar în foarte multe ca zuri lucrările au fost de sla bă calitate. Cifre aproape insignifiante în condiţiile în care în România există aproximativ 80.000 de blocuri, iar 75% dintre ele au fost construite înainte de 1990.
Aceste locuinţe înregistrează un consum mediu de căldură de 250300 kWh/ metru pătrat/an, ceea ce înseamnă de două ori mai mult decât media UE. Anul trecut se estima că pentru rezolvarea problemei anvelopării, ar fi nevoie de cinci miliarde de euro, pentru o perioadă de 15 ani.
În cadrul programelor de reabilitare termică a blocurilor, finanţate de la bugetul de stat, bugetele locale şi din fondurile nerambursabile puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană, până la 31 decembrie 2014, fuseseră reabilitate termic 2.408 de blocuri, reprezentând 96.345 de apar ta mente.
Citește pe Antena3.ro
