România va îndeplini condiţiile pentru adoptarea monedei unice europene pînă în 2014, potrivit unui raport al UniCredit. Reducerea inflaţiei reprezintă principala problemă pe care trebuie să o rezolve ţara noastră pentru a putea adopta euro.
România va îndeplini condiţiile pentru adoptarea monedei unice europene pînă în 2014, potrivit unui raport al UniCredit. Reducerea inflaţiei reprezintă principala problemă pe care trebuie să o rezolve ţara noastră pentru a putea adopta euro.
România are ca obiectiv adoptarea monedei europene în anul
2014. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că adoptarea euro în
2014 ar putea să nu fie realizată, în cazul în care inflaţia nu scade în mod
sustenabil în 2008 şi 2009.
“Îndeplinirea criteriului legat de inflaţie reprezintă o provocare specială din cauza presiunilor inflaţioniste observate în aproape toată regiunea din centrul şi estul Europei”, se arată în studiul realizat de UniCredit. Europa de Est este afectată de majorarea preţurilor la alimente şi combustibil într-o măsură mai mare decît zona de vest, din cauza salariilor mai mici şi a standardelor de viaţă mai reduse.
PREŢURI. Creşterea preţurilor de consum îşi face de cap şi în România. Potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, rata inflaţiei a încetinit în aprilie la 0,52%, comparativ cu 0,67% în luna anterioară. Avansul preţurilor a fost determinat cu precădere de preţurile mărfurilor alimentare, care au urcat cu 1,05%. Cel mai mult s-a scumpit uleiul (9,72%), urmat de fructele proaspete (5,22%), citrice şi alte fruc-te meridionale (2,17%), alte legume şi conserve de legume (1,83%), lapte de vacă (1,38%) şi brînză (1,42%). Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 8,62%, nivel apropiat de maximul ultimilor doi ani.
PREMISE. Vestea bună este că turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale nu vor afecta procesul de convergenţă al statelor care vor să adopte euro. Guvernatorul băncii centrale a Belgiei, Guy Quaden, aflat ieri la Bucureşti, a explicat că aderarea la zona euro depinde de îndeplinirea integrală a criteriilor de la Maastricht. “Dacă o ţară adoptă euro cu mult înainte ca acest nivel să fie atins, rata unică a dobînzilor nu s-ar încadra nevoilor sale şi ar duce la o explozie a creditului, supraîncălzire şi o pierdere a competitivităţii”, a adăugat Quaden. “Creşteri persistente ale salarizării faţă de media zonei euro pot conduce la presiuni inflaţioniste şi scăderi ale competitivităţii, cu efecte adverse asupra economiei reale”, a spus Quaden.
Criterii
Potrivit tratatului de la Maastricht, inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflaţiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte 3% din PIB. Datoria publică se poate plasa la maximum 60% din PIB, iar cu doi ani înainte de aderarea la zona euro statele candidate trebuie să adere la ERM II, demonstrînd astfel stabilitatea monedei naţionale prin menţinerea variaţiei acesteia în cadrul unei marje de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro. România nu îndeplineşte, deocamdată, criteriile legate de stabilitatea preţurilor, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung.