x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jocuri politice antisărăcie cu 30 miliarde lei. La loteria PNDL câştigătorii sunt aleşi după culoarea carnetului de partid

0
Autor: Adrian Stoica 14 Feb 2018 - 11:49
Jocuri politice antisărăcie cu 30 miliarde lei. La loteria PNDL câştigătorii sunt aleşi după culoarea carnetului de partid Marin Raica/Intact Images


Gândit ca cel mai importat instrument de finanţare  de la bugetul de stat a investițiilor în infrastructură, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a iscat încă de la început nemulţumiri legate de modul de împărţire al banilor în judeţe. Deşi criteriile de alocare pe proiecte sunt destul de clare, în realitate, fire invizibile direcţionează banii după principiul „cine-n parte, parte-şi face”. Cumetriile de partid, legăturile la centru ale şefilor din teritoriu ai partidului aflat la putere sunt doar câteva din iţele nevăzute care creionează traseele banilor alocaţi prin PNDL. În aceste condiţii, nu este de mirare că acest program de dezvoltare rurală şi urbană a devenit şi un vehicul de promovare a mitei mascate, un mijloc de a ţine strâns unit de centru activiştii de partid din teritoriu.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat în vara anului trecut PNDL 2, un program care se va întinde până în anul 2020 (când sunt programate atât alegerile locale, cât şi cele parlamentare)  şi va beneficia de finanţări de 30 de miliarde de lei. Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea a 9.500 de proiecte, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective. Teoretic, județele cele mai sărace, cu populația cea mai mare, cu suprafața cea mai mare și cu numărul de unități administrativ-teritoriale cel mai mare ar fi trebuit să primească cei mai mulţi bani din PNDL 2, dar alocarea arată altceva.

Câştigătorii şi pierzătorii programului

Potrivit datelor oficiale, cei mai mulți bani ar trebui să ajungă, în următorii trei ani și jumătate, în județul Suceava, 928,5 milioane de lei. Pe următoarele locuri se află Caraș Severin (883 milioane de lei), Vaslui (882 milioane de lei), Teleorman (875,5 milioane de lei) și Mehedinți (848,9 milioane de lei), Botoşani (847,8 milioane de lei), Bacău (827,11 milioane de lei), Olt (823,05 milioane de lei), Ialomiţa (813,75 milioane de lei), Dolj (812,92 milioane de lei) şi Neamţ (806,31 milioane de lei). Pe ultimele locuri sunt Arad (644,9 milioane de lei), Satu Mare (625,9 milioane de lei), Brașov (587 milioane de lei), Sibiu (557 milioane de lei), Harghita (507,9 milioane de lei), Covasna (392 milioane de lei) și Ilfov (374,6 milioane de lei).

Aritmetica politică, principalul criteriu

Din cele 10 judeţe care vor primi peste 800 de milioane de lei până în 2020, nouă au Consiliile Judeţe şi primăriile controlate de coaliţia aflată la guvernare, PSD-ALDE. Excepţia, judeţul Suceava, are Consiliul Judeţean controlat de PNL, dar majoritatea primariilor din teritoriu aparţin coaliţei de guvernământ. În schimb, dacă vorbim despre judeţele care au primit cei mai puţin bani, acestea au Consiliile Judeţene şi primăriile controlate de PNL (Arad, Braşov, Ilfov) şi UDMR (Harghita şi Covasna), iar Satu Mare este controlat de PNL şi UDMR.

La judeţul sărac, nici banii nu trag

Un alt criteriu de împărţire a banilor a fost sărăcia. Dacă analizăm însă Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, constatăm că multe judeţe din cele 10 care au primit peste 800 de milioane de lei stau mult mai bine la acest indicator faţă de altele care au primit mai puţini bani. Judeţul Olt care avea pentru anul trecut un PIB/locuitor prognozat la 5.853 euro a primit 823 milioane de lei, iar Vrancea care avea un PIB/locuitor prognozat de 5.746 euro a primit doar 797,32 milioane de lei.

Judeţul Bacău cu un PIB/locuitor de 5.954 euro va beneficia de 827,11 milioane de lei, în timp ce Buză, cu un PIB/locuitor aproape egal, 5.945 de euro, va primi 747 milioane de lei.

Comparaţia este valabilă şi dacă luăm ca exemplu judeţul Satu Mare care la un PIB/locuitor de 6.471 euro a primit doar 625,9 milioane de lei, în timp ce Ialomiţa cu aproape acelaşi PIB/locuitor, 6.471 euro, va beneficia de 813 milioane de lei. Şi între judeţele care au primit cei mai puţini bani prin PNDL 2 comparaţiile arată discrepanţe.  Astfel, faţă de Satu Mare mai prost stă Harghita care  cu PIB/locuitor de 6.400 de euro a primit 507 milioane de lei.

Mulţi, dar fără noroc la împărţeală

Nici după numărul de locuitori ai judeţelor, împărţirea banilor nu este tocmai corectă. Judeţul Caraş-Severin  cu o populaţia de circa 325000 de oameni la 1 ianuarie 2017 a primit 883 de milioane de lei, iar judeţul Ilfov cu 292.000 de locuitori a primit 374,6 milioane de lei, adică de peste două ori mai puţin. Cu 446.000 de locuitori, judeţul Olt a reuşit să obţină 823 de milioane de lei, în timp ce Hunedoara, un judeţ care suferă din punct de vedere economic, a primit 667,77 milioane de lei având 466.000 de locuitori. Un alt câştigător al împărţirii banilor, judeţul Botoşani, a primit 847,83 milioane de lei la o populaţie de 455.000 de locuitori, în timp ce judeţul Galaţi cu 629.000 de locuitori i s-au dat doar 674,29 milioane de lei. Exemplele ar putea continu, dar concluzia este evidentă.

Degeaba eşti mare dacă nu e bună culoarea politică

Dacă este să analizăm împărţirea banilor după suprafaţa judeţelor, în primele 10 după dimensiune se regăsesc doar trei din cele care au primit cele mai multe fonduri. Este vorba despre Suceava, Caraş-Severin şi Dolj. De exemplu, judeţul Timiş, care are cea mai mare suprafaţă, a primit doar 751,18 milioane de lei, în contextul în care judeţe mult mai mici au primit mai mulţi bani  ( Giurgiu-3.526 km pătraţi a primit 783,43 milioane de lei).

Apetenţa scăzută pentru investiţii aduce mai mulţi bani

După investiţiile de capital realizate în 2016, administraţiile locale care au performat la acest capitol sunt cele din judeţele Timiş (545 milioane de lei), Constanţa (342 milioane de lei), Vaslui (314 milioane de lei), Iaşi ( 311 milioane de lei), Arad (303 milioane de lei), Neamţ ( 301 milioane de lei) şi, bineînţeles, Bucureşti cu 788 de milioane de lei. Din această listă doar judeţele Vaslui şi Neamţ au reuşit să se regăsească pe lista judeţelor care primesc cei mai mulţi bani prin PNDL 2. În schimb, pe aceasta au intrat judeţe care au demonstrate că nu prea au reuşit să aibă proiecte de investiţii. De exemplu, judeţul Botoşani a bifat în 2016 investiţii în valoare de numai 189 de milioane de lei, dar va câştiga prin PNDL 2 o sumă de 847 de milioane de lei, iar Ialomiţa a făcut investiţii de capital de 123 de milioane de lei şi va primi în perioada 2017-2020 o sumă de 813,75 de milioane de lei.

Citeşte mai multe despre:   loteria,   PNDL,   carnet de partid

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ministerul de Finanţe a împrumutat luni 415 mil.lei de la bănci

Ministerul de Finanţe a împrumutat luni 415 mil.lei de la bănci
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în 2030 şi a împrumutat luni 415,5 milioane lei, peste nivelul programat de 300 milioane lei, la o dobândă anuală de 3,56%. La...

Curs valutar 26 octombrie 2020. Ce se întâmplă azi cu euro

Curs valutar 26 octombrie 2020. Ce se întâmplă azi cu euro
Banca Națională a României a anunțat o nouă valoare pentru moneda europeană.Potrivit datelor publicate de BNR, în prima zi a acestei săptămâni, euro a scăzut astăzi cu 0.03%, ajungând la...

Piața imobiliară pe val. Cererea de locuințe a crescut fulminant în acest an

Piața imobiliară pe val. Cererea de locuințe a crescut fulminant în acest an
Cererea de locuințe a crescut cu 54,3% în trimestrul al treilea din 2020, comparativ cu perioada similară de anul trecut, arată o analiză RE/MAX România. Cele mai solicitate sunt apartamentele mari, cu terase și...

Se așteaptă publicarea OUG pentru eșalonarea datoriilor restante și suspendarea executărilor silite

Se așteaptă publicarea OUG pentru eșalonarea datoriilor restante și suspendarea executărilor silite
OUG pentru prorogarea termenului de eşalonare a datoriilor restante de la declanşarea stării de urgenţă şi continuarea suspendării executărilor silite va fi publicată în Monitorul Oficial în...

Lucian Bode anunță data de finalizare a Centurii Capitalei

Lucian Bode anunță data de finalizare a Centurii Capitalei
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, este de părere că Centura Bucureștiului va fi inaugurată până în 2023. "Inelul de Centură al Capitalei are 102 km, cu cele două sectoare. Sectorul de sud, cu...

Radiografia dezastrului: Un an cu Orban, cât doi cu Dăncilă. Deficitul bugetar s-a dublat, supravieţuim pe datorie

Radiografia dezastrului: Un an cu Orban, cât doi cu Dăncilă. Deficitul bugetar s-a dublat, supravieţuim pe datorie
Galerie Foto Pe 4 noiembrie se împlineşte un an de la învestirea Guvernului Orban. Chiar dacă nu a avut zile prea multe, fiind demis anul acesta în februarie, în aceeaşi formulă el a revenit în martie la Palatul Victoria, du...

Activele sistemului de pensii private au depășit 14 miliarde de euro

Activele sistemului de pensii private au depășit 14 miliarde de euro
Galerie Foto Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 30 septembrie 2020, la 72,58 miliarde de lei, în creștere cu 17,96% față de septembrie 2019, depășind...

Monitorul pădurilor, în faza de testări

Monitorul pădurilor, în faza de testări
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis invitația de testare a aplicațiilor SUMAL, portalul care monitorizează defrișările și celelalte activități cu potențial de fraudă asupra pădurilor. În...

Americanii înființează firme, europenii închid

Americanii înființează firme, europenii închid
Pandemia influențează în mod total diferit comportamentul de business pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic. În timp ce americanii înființează firme într-un ritm fără precedent, patronii europeni se...

Activele fondurilor de pensii private au depășit 14 miliarde de euro

Activele fondurilor de pensii private au depășit 14 miliarde de euro
Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 72,58 miliarde de lei, în septembrie 2020, în creștere cu 17,96% față de anul trecut, depășind...

Cel mai valoros brand din lume face cât 7 Românii

Cel mai valoros brand din lume face cât 7 Românii
Gigantul Apple era la sfârşitul lunii septembrie cel mai valoros brand din lume, cu o capitalizare de 1.900 de miliarde de dolari. În top 10 cele mai valoroase companii din lume, el este urmat de saudiţii de la...

Bătălie pe bani europeni. 64 de înscrieri pe minut

Bătălie pe bani europeni. 64 de înscrieri pe minut
Fondurile europene acordate prin OUG 130, Măsura 2, „Granturi pentru capital de lucru”, au stârnit un interes uriaș. Formularul electronic de înscriere a fost lansat ieri, la ora 10, și va fi activ până...

Suntem egali cu media UE la deficitul bugetar

Suntem egali cu media UE la deficitul bugetar
Decalajul dintre veniturile și cheltuielile statului - deficitul bugetar - a fost, în România, în trimestrul II 2020, de 11,4% din Produsul Intern Brut (PIB), cifră care plasează țara noastră în apropierea...

Economiștii cer evitarea creșterii cu 40% a pensiilor

O creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment trebuie evitată, pentru că economia nu o poate susţine, arată o scrisoare deschisă semnată de mai mulți economiști - academicianul Aurel Iancu,...
Serviciul de email marketing furnizat de