Lanţul slăbiciunii energetice

Românii plătesc nerestructurarea companiilor şi regiilor statului şi pomenile electorale din ultimii 20 de ani. Jurnalul Naţional a descâlcit firul blocajului financiar în domeniul energetic. Conform datelor prezentate, companiile energetice ale statului român îşi datorează între ele şi către stat 6 miliarde de lei, bani acumulaţi în majoritate din datorii istorice.

Fie că vorbim de electricitate, gaze naturale, minerit sau căldură, sectorul energetic este blocat de datorii. Adriean Videanu, ministrul Economiei, şi-a dat două săptămâni pentru rezolvarea problemei, care se înrăutăţeşte din cauza crizei economice prin acumularea de noi datorii. Compania Naţională a Huilei, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Societatea Naţională a Cărbunelui, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia sau Regia Autonomă de Activităţi Nucleare sunt exemple vii ale incapacităţii statului de a-şi reforma propria ogradă.

În acelaşi timp, ceasul ticăie şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova trebuie să realizeze investiţiile de mediu cuprinse între 800 de milioane şi 1 miliard de euro până în 2011, asumate în faţa Comisiei Europene.

"PERLA" DATORNICILOR
Compania Naţională a Huilei (CNH) este campioana datoriilor, cu aproape 1 miliard de euro de dat la stat. Compania are restanţe de 1,27 miliarde de lei la bugetul de stat, la asigurările sociale alte 1,65 miliarde, în vreme ce pentru asigurările de sănătate trebuie să vireze 141,6 milioane de lei, iar pentru şomaj, alte 202,7 milioane de lei.

Societatea este însă vitală pentru Valea Jiului, iar închiderea ei ar însemna un dezastru social pentru zonă. CNH are 10.830 de salariaţi care lucrează la una din cele şapte exploatări miniere, exploatarea de preparare, reprezentanţa sa sau la staţia de salvare minieră. Rezerva sa exploatabilă este de peste 100 milioane de tone, iar producţia anuală este cifrată între 2,5 şi 2,7 milioane de tone.

Vârsta medie este de 41 de ani, în situaţia în care vârsta de pensionare a personalului din subteran este de 45 de ani. Blocul Naţional Sindical precizează că astfel societatea va fi blocată în viitorii 4-5 ani. Datele BNS arată că 2.582,1 milioane de lei, reprezentând 70% din totalul datoriei la bugetul consolidat, reprezintă penalităţile.

Atât Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei, cât şi succesorul său, Adriean Videanu, doresc ştergerea datoriilor istorice. Problema este că, şi fără acestea, CNH nu este viabilă economic, acumulând pierderi, şi de aceea studiile au arătat că trebuie inclusă împreună cu alţi producători din domeniul energetic pentru a putea supravieţui. De aceea, se doreşte a fi inclusă într-una dintre cele două companii integrate ce vor fi înfiinţate din restructurarea sistemului energetic.

În plus, în perioada 2007-2010, CNH beneficiază de subvenţii de 1,29 miliarde de lei. Legate ombilical de CNH se află termocentralele Mintia şi Paroşeni, care funcţionează pe huilă şi care se confruntă, de asemenea, cu o lipsă a investiţiilor. Acestea fac parte din Termoelectrica, o companie care avea la finele lui 2008 datorii de 400 milioane de euro. Videanu vrea şi pentru Termoelectrica ştergerea acestora.

La rândul ei, Termoelectrica trebuie să dea Romgaz, companie tot de stat, 148 milioane de lei pentru gazele naturale furnizate către ELCEN Bucureşti, sucursală a Termoelectrica. Falimentul Termoelectrica ar avea consecinţe sociale grave, societatea având 12.000 de angajaţi şi producând 22% din curentul electric al ţării. Pentru rezolvarea situaţiei, Romgaz va prelua Centrala Elcen de la Iernut, din centrul Transilvaniei.

JOCUL BANILOR
Romgaz este şi ea prinsă în acest joc al lipsei banilor. Furnizorii de utilităţi sau alte mărfuri nu plătesc pentru gazele consumate, deoarece aşteaptă, la rândul lor, să primească bani de la clienţi. Industria chimică, un important consumator de gaze, este foarte afectată de criză. În 2008, producătorii de îngrăşăminte (Azomureş, Interagro, Amonil etc.) au consumat 19,51% din cele 18 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă circa 3,5 miliarde de metri cubi.

Deoarece fermierii nu au subvenţii la achiziţia de îngrăşăminte, se cumpără puţin, iar combinatele chimice nu-şi pot plăti gazul. Romgaz este ajutată prin modificarea coşului de gaze, unde 90% din consum este asigurat din producţie proprie şi 10% din import, faţă de 65-35% înainte.




FURNIZORII DE CURENT, ÎN PANĂ DE BANI
CFR datorează furnizorilor de electricitate alte 1,2 miliarde de lei, ceea ce încetineşte ritmul investiţiilor în economie, a declarat recent Videanu. Aceste datorii urmau a fi plătite eşalonat, conform unei înţelegeri din 2008, dar lipsa banilor a făcut ca CFR să nu se ţină de angajament. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât filialelor de distribuţie ale Electrica li s-a cerut falimentul, încă din 2008, de furnizorii neplătiţi. Electrica are 17.000 de salariaţi.

AJUTOARE PENTRU APA GREA
Într-un alt circuit al banilor, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) are datorii de 280 milioane de lei, dar are de încasat 450 milioane de lei de la diverse societăţi cărora le-a furnizat lignit. Una dintre acestea este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), care are datorii de 130 milioane de lei la SNLO şi de 16,3 milioane de lei la buget.

Pentru deblocarea situaţiei, ministerul vrea să dea un ajutor de stat de 200 milioane de lei către RAAN. SNLO are 9.000 de angajaţi, în vreme ce pentru RAAN lucrează alţi 4.000 de oameni. Regia produce apa grea pentru Centrala nucleară de la Cernavodă. "Oricum, dacă urmărim lanţul, observăm că SNLO a subvenţionat atât RAAN, cât şi Nuclearelectrica", declara recent, pentru Jurnalul Naţional, Marin Condescu, liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia.

PRESIUNE PE NUCLEARELECTRICA
Legislaţia care consfinţeşte finanţarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă precizează că statul român a alocat 350 milioane de euro pentru cumpărarea de apă grea. Din 2006 până acum, Nuclearelectrica a achiziţionat 441,4 tone de apă grea pentru reactoarele 3 şi 4. Totalul necesar celor două noi reactoare este de 1.100 tone de apă grea.

Recent, Executivul a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care preţul apei grele este majorat cu 43%, de la 1.428 lei/kilogram la 2.050 lei/kilogram, ceea ce mută presiunea financiară pe Nuclearelectrica. Care, la rândul ei, se confruntă în justiţie şi cu Primăria Cernavodă, care a instituit o taxă locală de 70,3 milioane de lei. Nuclearelectrica are 2.230 de angajaţi. Societatea Naţională a Cărbunelui este şi ea datoare statului cu 322 milioane de lei.

PROBLEMA CET - DISTRIBUŢIE
Condescu cere ca, pe viitor, să existe garanţii că societăţile de stat care iau lignit de la SNLO îl vor plăti, iar actuala situaţie nu se va mai repeta. El a mai precizat că SNLO are nevoie de garanţii că şi centralele electrotermice (CET) care folosesc lignit, Arad, Braşov, Oradea, cât şi RAAN vor plăti combustibilul şi după ce ajutorul va fi dat.

Videanu a mai anunţat recent că ministerul face demersuri pentru ca autorităţile locale care au termocentrale cu datorii la SNLO să încaseze subvenţia de 45%, astfel încât banii să ajungă în cele din urmă la furnizorul de lignit. CET-urile produc energie termică, dar şi energie electrică. Principala problemă a acestora este că locuitorii oraşelor nu-şi plătesc facturile la încălzire către regiile de distribuire a energiei termice, care la rândul lor nu pot plăti CET-urile.

Acestea sunt centrale vechi, construite în anii '60-'70 şi care produc energie, atât termică, dar şi electrică, foarte scump. Premierul Emil Boc anunţa recent că doreşte să împrumute câteva miliarde de euro pentru modernizarea acestor centrale. Din cauza costurilor mari, guvernele acordă anual compensări în limita a 45% din preţul combustibilului.

Pentru comparaţie, Boc anunţa la 30 ianuarie includerea în buget a 480 milioane de lei pentru combustibil, în vreme ce retehnologizarea centralelor termice aveau repartizate 70 milioane de lei. CET-urile sunt şi ele datoare la stat: Electrocentrale Oradea trebuie să dea 3 milioane de lei la buget, în vreme ce pentru asigurările sociale CET Braşov trebuie să cotizeze 23,4 milioane de lei, iar CET Iaşi, alte 22,9 milioane de lei.