x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lanţul slăbiciunii energetice

0
20 Iun 2009 - 00:00
Lanţul slăbiciunii energetice Marin Raica/Jurnalul National


Românii plătesc nerestructurarea companiilor şi regiilor statului şi pomenile electorale din ultimii 20 de ani. Jurnalul Naţional a descâlcit firul blocajului financiar în domeniul energetic. Conform datelor prezentate, companiile energetice ale statului român îşi datorează între ele şi către stat 6 miliarde de lei, bani acumulaţi în majoritate din datorii istorice.



Fie că vorbim de electricitate, gaze naturale, minerit sau căldură, sectorul energetic este blocat de datorii. Adriean Videanu, ministrul Economiei, şi-a dat două săptămâni pentru rezolvarea problemei, care se înrăutăţeşte din cauza crizei economice prin acumularea de noi datorii. Compania Naţională a Huilei, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Societatea Naţională a Cărbunelui, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia sau Regia Autonomă de Activităţi Nucleare sunt exemple vii ale incapacităţii statului de a-şi reforma propria ogradă.

În acelaşi timp, ceasul ticăie şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova trebuie să realizeze investiţiile de mediu cuprinse între 800 de milioane şi 1 miliard de euro până în 2011, asumate în faţa Comisiei Europene.

"PERLA" DATORNICILOR
Compania Naţională a Huilei (CNH) este campioana datoriilor, cu aproape 1 miliard de euro de dat la stat. Compania are restanţe de 1,27 miliarde de lei la bugetul de stat, la asigurările sociale alte 1,65 miliarde, în vreme ce pentru asigurările de sănătate trebuie să vireze 141,6 milioane de lei, iar pentru şomaj, alte 202,7 milioane de lei.

Societatea este însă vitală pentru Valea Jiului, iar închiderea ei ar însemna un dezastru social pentru zonă. CNH are 10.830 de salariaţi care lucrează la una din cele şapte exploatări miniere, exploatarea de preparare, reprezentanţa sa sau la staţia de salvare minieră. Rezerva sa exploatabilă este de peste 100 milioane de tone, iar producţia anuală este cifrată între 2,5 şi 2,7 milioane de tone.

Vârsta medie este de 41 de ani, în situaţia în care vârsta de pensionare a personalului din subteran este de 45 de ani. Blocul Naţional Sindical precizează că astfel societatea va fi blocată în viitorii 4-5 ani. Datele BNS arată că 2.582,1 milioane de lei, reprezentând 70% din totalul datoriei la bugetul consolidat, reprezintă penalităţile.

Atât Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei, cât şi succesorul său, Adriean Videanu, doresc ştergerea datoriilor istorice. Problema este că, şi fără acestea, CNH nu este viabilă economic, acumulând pierderi, şi de aceea studiile au arătat că trebuie inclusă împreună cu alţi producători din domeniul energetic pentru a putea supravieţui. De aceea, se doreşte a fi inclusă într-una dintre cele două companii integrate ce vor fi înfiinţate din restructurarea sistemului energetic.

În plus, în perioada 2007-2010, CNH beneficiază de subvenţii de 1,29 miliarde de lei. Legate ombilical de CNH se află termocentralele Mintia şi Paroşeni, care funcţionează pe huilă şi care se confruntă, de asemenea, cu o lipsă a investiţiilor. Acestea fac parte din Termoelectrica, o companie care avea la finele lui 2008 datorii de 400 milioane de euro. Videanu vrea şi pentru Termoelectrica ştergerea acestora.

La rândul ei, Termoelectrica trebuie să dea Romgaz, companie tot de stat, 148 milioane de lei pentru gazele naturale furnizate către ELCEN Bucureşti, sucursală a Termoelectrica. Falimentul Termoelectrica ar avea consecinţe sociale grave, societatea având 12.000 de angajaţi şi producând 22% din curentul electric al ţării. Pentru rezolvarea situaţiei, Romgaz va prelua Centrala Elcen de la Iernut, din centrul Transilvaniei.

JOCUL BANILOR
Romgaz este şi ea prinsă în acest joc al lipsei banilor. Furnizorii de utilităţi sau alte mărfuri nu plătesc pentru gazele consumate, deoarece aşteaptă, la rândul lor, să primească bani de la clienţi. Industria chimică, un important consumator de gaze, este foarte afectată de criză. În 2008, producătorii de îngrăşăminte (Azomureş, Interagro, Amonil etc.) au consumat 19,51% din cele 18 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă circa 3,5 miliarde de metri cubi.

Deoarece fermierii nu au subvenţii la achiziţia de îngrăşăminte, se cumpără puţin, iar combinatele chimice nu-şi pot plăti gazul. Romgaz este ajutată prin modificarea coşului de gaze, unde 90% din consum este asigurat din producţie proprie şi 10% din import, faţă de 65-35% înainte.




FURNIZORII DE CURENT, ÎN PANĂ DE BANI
CFR datorează furnizorilor de electricitate alte 1,2 miliarde de lei, ceea ce încetineşte ritmul investiţiilor în economie, a declarat recent Videanu. Aceste datorii urmau a fi plătite eşalonat, conform unei înţelegeri din 2008, dar lipsa banilor a făcut ca CFR să nu se ţină de angajament. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât filialelor de distribuţie ale Electrica li s-a cerut falimentul, încă din 2008, de furnizorii neplătiţi. Electrica are 17.000 de salariaţi.

AJUTOARE PENTRU APA GREA
Într-un alt circuit al banilor, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) are datorii de 280 milioane de lei, dar are de încasat 450 milioane de lei de la diverse societăţi cărora le-a furnizat lignit. Una dintre acestea este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), care are datorii de 130 milioane de lei la SNLO şi de 16,3 milioane de lei la buget.

Pentru deblocarea situaţiei, ministerul vrea să dea un ajutor de stat de 200 milioane de lei către RAAN. SNLO are 9.000 de angajaţi, în vreme ce pentru RAAN lucrează alţi 4.000 de oameni. Regia produce apa grea pentru Centrala nucleară de la Cernavodă. "Oricum, dacă urmărim lanţul, observăm că SNLO a subvenţionat atât RAAN, cât şi Nuclearelectrica", declara recent, pentru Jurnalul Naţional, Marin Condescu, liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia.

PRESIUNE PE NUCLEARELECTRICA
Legislaţia care consfinţeşte finanţarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă precizează că statul român a alocat 350 milioane de euro pentru cumpărarea de apă grea. Din 2006 până acum, Nuclearelectrica a achiziţionat 441,4 tone de apă grea pentru reactoarele 3 şi 4. Totalul necesar celor două noi reactoare este de 1.100 tone de apă grea.

Recent, Executivul a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care preţul apei grele este majorat cu 43%, de la 1.428 lei/kilogram la 2.050 lei/kilogram, ceea ce mută presiunea financiară pe Nuclearelectrica. Care, la rândul ei, se confruntă în justiţie şi cu Primăria Cernavodă, care a instituit o taxă locală de 70,3 milioane de lei. Nuclearelectrica are 2.230 de angajaţi. Societatea Naţională a Cărbunelui este şi ea datoare statului cu 322 milioane de lei.

PROBLEMA CET - DISTRIBUŢIE
Condescu cere ca, pe viitor, să existe garanţii că societăţile de stat care iau lignit de la SNLO îl vor plăti, iar actuala situaţie nu se va mai repeta. El a mai precizat că SNLO are nevoie de garanţii că şi centralele electrotermice (CET) care folosesc lignit, Arad, Braşov, Oradea, cât şi RAAN vor plăti combustibilul şi după ce ajutorul va fi dat.

Videanu a mai anunţat recent că ministerul face demersuri pentru ca autorităţile locale care au termocentrale cu datorii la SNLO să încaseze subvenţia de 45%, astfel încât banii să ajungă în cele din urmă la furnizorul de lignit. CET-urile produc energie termică, dar şi energie electrică. Principala problemă a acestora este că locuitorii oraşelor nu-şi plătesc facturile la încălzire către regiile de distribuire a energiei termice, care la rândul lor nu pot plăti CET-urile.

Acestea sunt centrale vechi, construite în anii '60-'70 şi care produc energie, atât termică, dar şi electrică, foarte scump. Premierul Emil Boc anunţa recent că doreşte să împrumute câteva miliarde de euro pentru modernizarea acestor centrale. Din cauza costurilor mari, guvernele acordă anual compensări în limita a 45% din preţul combustibilului.

Pentru comparaţie, Boc anunţa la 30 ianuarie includerea în buget a 480 milioane de lei pentru combustibil, în vreme ce retehnologizarea centralelor termice aveau repartizate 70 milioane de lei. CET-urile sunt şi ele datoare la stat: Electrocentrale Oradea trebuie să dea 3 milioane de lei la buget, în vreme ce pentru asigurările sociale CET Braşov trebuie să cotizeze 23,4 milioane de lei, iar CET Iaşi, alte 22,9 milioane de lei.
Citeşte mai multe despre:   economic,   miliarde,   milioane,   snlo,   societatea,   datorii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ce spune Virgil Popescu despre scumpirea energiei. Motivele creșterii prețurilor

Ce spune Virgil Popescu despre scumpirea energiei. Motivele creșterii prețurilor
Piețele externe, certificatele CO2, problemele cu vântul, precum și revenirea economică, care a dus la creșterea cererii de electrictate și gaze, sunt factorii care au dus la creșterea prețului energiei, a declar...

Leul câștigă teren în fața euro, dar pierde teren cu dolarul american

Leul câștigă teren în fața euro, dar pierde teren cu dolarul american
Moneda naţională s-a apreciat luni în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9488 lei, în scădere cu 0,03 bani (-0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9491...

Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro pentru proiectul din Marea Neagră

Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro pentru proiectul din Marea Neagră
Compania națională Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro printr-un credit sindicalizat de pe piaţa bancară pentru a cumpăra de la Exxon participaţia gigantului american din proiectul de gaze cu...

Creșteri la BVB. Cele mai ilichide 19 acțiuni și dividendele au înregistrat un avans de peste 33%

Creșteri la BVB. Cele mai ilichide 19 acțiuni și dividendele au înregistrat un avans de peste 33%
Indicele local BET-TR, care reflectă evoluţia celor mai lichide 19 acţiuni listate la BVB şi dividendele distribuite de acestea, înregistrează o creştere de 33,5% de la începutul acestui an, la un maxim istoric...

„Formula Black-Scholes”, bomba care a copt criza financiară din 2007

„Formula Black-Scholes”, bomba care a copt criza financiară din 2007
Galerie Foto Teoria riscului ca filosofie exhaustivă a afacerilor a fost vândută pe Wall Street de un singur om, în anul 1982. Robert Dall citise în prealabil scrierile a doi economiști de la Harvard: Fischer Black și Myron Sc...

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească
Galerie Foto Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil de energie care se va aplica începând cu data de 1 noiembrie. Principalele măsuri de sprijin în scopul prevenirii...

Restanțele la creditele în lei au crescut în august 2021. Ce s-a întâmplat cu creditele în valută

Restanțele la creditele în lei au crescut în august 2021. Ce s-a întâmplat cu creditele în valută
Valoarea totală a restanțelor la creditele în lei ale populației și companiilor a ajuns la 4,58 miliarde de lei în august 2021, cu 1,23% mai mare comparativ cu luna precedentă. Creditele în valută s-au redus la...

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii
Hotărârea autortăților de la Londra de a emite circa 5.000 de vize temporare doar pentru șoferii de camion din străinătate este o soluție pe termen scurt  care nu va rezolva problema. Mai mult, riscă să...

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei
Tranzacțiile la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost de circa 216 milioane de lei, vineri. Ședința s-a încheiat cu majoritatea indicilor în urcare.  Dintre acestea, 140,43 de milioane de...

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...
Serviciul de email marketing furnizat de