x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legea compostului prinde edilii cu gunoaiele grămadă, la uşă

0
Autor: Adrian Stoica 29 Dec 2020 - 11:44

Primăriile şi consiliile judeţene s-au pregătit pentru intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2021, a Legii compostului, cum ştiu ele mai bine, adică nefăcând nimic. Începând cu această dată, autoritățile administrației publice locale trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci”. Amenzile pentru nerespectarea acestor prevederi, nu vor fi deloc mici, fie că vorbim despre cele aplicate societăţilor comerciale, fie despre cele cu care vor fi sancţionaţi cetăţenii. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în august, dar răgazul de câteva luni până la intrarea în vigoare a legii a fost irosit.

Teoretic, din prima zi a anului viitor, ar trebui să apară o nouă pubelă destinată colectării resturilor alimentare şi vegetale, care ar urma să se adauge pubelelor destinate pentru colectarea celorlalte fracţii de deşeuri (sticle, plastic, hârtie şi carton). Practic, pe data de 1 ianuarie nu va apărea nimic, colectarea gunoiului menajer continuând să se facă alandala. În mediul rural problema se poate rezolva mai uşor.

„Să luăm exemplul Franţei, unde există staţii de compostare familiale, dimensionate după necesităţi. Fermierii rezolvă astfel două probleme. Nu mai plătesc gunoiul, iar materia organică obţinută o folosesc în agricultură. În oraşe, problemele sunt mult mai complexe”, spune Alexandru Mustaţă, reprezentantul asociaţiei de mediu Bankwatch Romania.

Infrastructură nu avem, dar amenzile sunt clare

Prin noua lege, adoptată pentru a ne alinia legislaţiei europene, societățile de salubritate vor prelua deşeurile biodegradabile, colectate separate de la cetăţeni şi societăţi comerciale, și vor trebui să le transforme în îngrășământ bio pentru agricultură. Potrivit legii, cetăţenii şi operatorii economici care nu separă biodeşeurile riscă amenzi cuprinse între 400 şi 800 de lei, respectiv între 10.000 şi 20.000 de lei pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanțe otrăvitoare, poluante şi radioactive. În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună - Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale.

1 ianuarie ne prinde în ofsaid

Deşi au avut la dispoziţie câteva luni pentru realizarea infrastructurii necesare, staţiile de compostare lipsesc cu desăvârşire. Nici măcar edilii din marile oraşe, care dispun de resurse financiare mai mari, nu au amenajat aceste spaţii, ceea ce face imposibil de aplicat legea de la 1 ianuarie. Aceasta prevede ca la nivelul unui judeţ trebuie să existe cel puţin o staţie de compostare, dar acest lucru nu este îndeplinit de majoritatea judeţelor. De exemplu, în Bucureşti infrastructura de colectare separată este slab dezvoltată, ea asigurând colectarea doar a 3% din deșeuri colectate.

 

Colectăm doar 14%

Separarea deșeurilor va duce la creşterea gradului de reciclare şi la evitarea unor amenzi usturătoare din partea Comisiei Europene. România reciclează, conform datelor oficiale, doar 14% din deşeuri, dar aplicarea Legii compostului ar putea urca acest procent la minimum 50 din totalul deşeurilor municipale generate.

Agențiile pentru protecția mediului aveau obligaţia de a asigura informarea cetățenilor prin mijloace adecvate și prin publicarea pe site-ul propriu asupra sistemului de gestionare al deșeurilor biodegradabile destinate compostului/digestatului, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

România nu este pregătită să aplice o astfel de lege. Ar trebui să începem cu un inventar al staţiilor de compos, să vedem clar cum stăm. Din ce ştiu eu, avem 2-3 staţii mari. Legislaţia creează doar obligaţii, nevenind cu nicio facilitate pentru cei cărora li se adresează, iar acest lucru nu va ajuta la aplicare ei. Să nu credeţi că în ţările europene mult mai avansate faţă de noi în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea, acest lucru s-a realizat doar prin impunerea de sancţiuni. Nu, statul a venit şi cu facilităţi. Pe de altă, aplicarea legii va fi dificilă şi pentru că Garda de Mediu este o instituţie subdimensionată, depăşită de dimensiunea legislaţiei de mediu.

Alexandru Mustaţă, asociația de mediu Bankwatch Romania

«Biodeșeuri» înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul și deșeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare.

Directiva (UE) 2018/851


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Prețurile la energie au EXPLODAT. Scumpiri cu aproape 75% în octombrie 2021

Prețurile la energie au EXPLODAT. Scumpiri cu aproape 75% în octombrie 2021
Costurile producţiei industriale pe piaţă internă şi externă, s-au majorat cu 26,8% în octombrie 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cele mai mari creșteri au fost la energie, cu...

Șomajul se situează la 5,3% în octombrie 2021

Șomajul se situează la 5,3% în octombrie 2021
Șomajul se situa la 5,3% în octombrie 2021, același nivel cu luna anterioară, arată iNS.  Se aflau 438.000 de persoane între 15-74 de ani fără loc de muncă. Totodată, erau 5,7% bărbați și 4,8%...

Cod roșu: În România prețul energiei spot a crescut luna trecută de peste 4 ori față de noiembrie 2020

Cod roșu: În România prețul energiei spot a crescut luna trecută de peste 4 ori față de noiembrie 2020
Galerie Foto Prețul energiei pe piața pentru ziua următoare (PZU) doboară recorduri după recorduri în Europa, dând frisoane atât guvernelor, cât și consumatorilor. Deocamdată, UE nu a reușit să stăvilească această...

Tranziția energetică stoarce planeta de metale

Tranziția energetică stoarce planeta de metale
Epoca „verde” a energeticii și digitalizării scoate în prim-plan, ca mari vedete, metalele și elementele rare din tabelul lui Mendeleev. Mineritul, chimia și metalurgia, specializări ale ingineriei care...

Terenul arabil din România, mai scump decât în Franța

Terenul arabil din România, mai scump decât în Franța
Prețurile medii ale terenurilor arabile din România le depășesc pe cele din alte state UE, precum Franța sau Ungaria, arată datele Eurostat. Astfel, acesta se ridica la 7.163 euro/hectar în 2020 în țara noa...

România, printre cei mai mari exportatori de grâu. Egiptul a achiziționat 240.000 de tone

România, printre cei mai mari exportatori de grâu. Egiptul a achiziționat 240.000 de tone
Egiptul, cel mai mare importator mondial de grâu, a achiziționat circa 600.000 de tone din România, Rusia şi Ucraina, cu livrare în intervalul 9-20 ianuarie 2022, a anunțat Autoritatea Generală...

Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la bursă, de la 16.000 în urmă cu doi ani

Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la bursă, de la 16.000 în urmă cu doi ani
Circa 28.250 de investitori tranzacţionau activ la bursa de la Bucureşti la final de septembrie 2021, adică au realizat cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, aşadar din martie, ceea ce potrivit datelor re...

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. O premieră pentru România

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. O premieră pentru România
BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei de la 1 decembrie 2021. Pe aceasta este imprimată, în premieră, o personalitate feminină, Ecatrina Teodoroiu. "Se răspunde astfel interesului public legitim, care a...

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București, premiată la Gala „Femei care Schimbă România”

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București,  premiată la Gala „Femei care Schimbă România”
La finalul săptămânii trecute, Marieta Seba, directoarea generală a Companiei de Librării București, a fost premiată în cadrul Galei „Femei care Schimbă România”, un eveniment dedicat excelenței feminine...

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen
Premierul Ciucă a vizitat șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România și a anunțat că obiectivul va fi inaugurat înainte de termen. Am primit garanții că va fi deschis traficul pe patru benzi, a sp...

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps
Galerie Foto Sfârșitul Primului Război Mondial găsea economia României aproape de colaps. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă scăzuse puternic, astfel...

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari
Îniţial se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an, arată o a...

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri
Creşterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport şi impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022,...

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...
Serviciul de email marketing furnizat de