Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plecarea românilor în alte țări, sistemul de educație neadaptat la cerințele actuale sunt motivele pentru care tot mai multe locuri de muncă rămân astăzi neocupate, după cum reiese din studiul „Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România, realizat de Confederația Patronală Concordia împreună cu KPMG și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române. Vom fi din ce în ce mai puţini, iar într-un orizont de timp care nu pare chiar aşa îndepărtat, vom avea un pensionar pentru fiecare angajat.
În următorii cinci ani, companiile vor avea nevoie de 500.000 de angajați, care vor fi însă greu de găsit din resurse interne. Până în 2030, populația va scădea cu două milioane de persoane, iar între 1991 și 2018 au părăsit țara circa 2,6 milioane de persoane. Un studiu realizat anul trecut, în toate statele UE, relevă că 47% dintre românii cu vârste între 16 și 35 de ani intenționează să emigreze definitiv în următorii 5 ani.
„Pe tineri îi pierdem în primul an după terminarea studiilor fie prin emigrare, fie prin marginalizare. Avem o rată de ocupare a tinerilor în primul an după terminarea studiilor de numai 47,5%, iar rata crește după al doilea și al treilea an de la absolvire”, prof.dr. Luminița Chiron, director general INCE
Un pensionar la un angajat
Dacă anul viitor vor fi 8,2 milioane de salariați, peste 10 ani numărul lor va ajunge la 7,3 milioane, fapt va pune în mare dificultate sistemului public de pensii. Dependența acestuia, exprimată ca raport procentual între numărul de persionari și numărul de persoane care lucrează, va ajunge de la 63%, în 2020, la 100% în 2060.
În București-Ilfov, Vestul și Nord-Vestul țării, unde PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai ridicat, există peste 60% din totalul locurilor de muncă vacante. Cele mai multe oferte provin din industria prelucrătoare, informații și comunicații, transport și depozitare, activități de distribuție a apei.
Sectorul privat a creat 50.000 de locuri de muncă în perioada 2000-2016, contribuția majoră având-o firmele cu mai puțin de 10 angajați, potrivit datelor BNR. Aici au lucrat 28.000 de salariați, însă și fluctuația de personal a fost mai mare în cazul microîntreprinderilor, comparativ cu societățile mari.
„Când cererea este mai mare și oferta este mai mică lucrurile se reglează prin preț. Dacă salariile cresc suficient de mult, cele două se echilibrează. Acum acest lucru nu mai este valabil. Între 2014 și 2018 salariul mediu pe economie a crescut de la 2.328 lei/lună, la 4.482 lei, adică aproape că s-a dublat. Și în aceste condiții, deficitul de forță de muncă a continuat să se accentueze”, Mihai Bogza, director executiv Concordia
Educația, principalul vinovat
Deși rata șomajului în rândul tinerilor este extrem de ridicată, de circa 18,3%, iar dintre cei care muncesc, tot mai mulți sunt supracalificați, ocupând poziții sub nivelul studiilor. Peste 30% din tinerii cu facultate sunt angajați pe posturi care necesită doar liceul, iar 10% din cei care au absolvit 12 clase lucrează ca muncitori necalificați.
Neadaptarea învățământului la cerințele pieței muncii face ca numai 44% din tineri să fie cu adevărat pregătiți pentru cerințele postului și doar 1,2% din aceștia să fi lucrat pe perioada studiilor. Problema este cu atât mai gravă cu cât 42% din elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional, în timp ce media UE este de 20%.
Cooperarea între educație și piața muncii, modernizarea școlilor profesionale și orientarea elevilor spre știință, tehnică, informatică și matematică (STIM) sunt măsurile urgente care ar trebui luate pentru obținerea unor rezultate favorabile pe termen lung. Alte soluții privesc încurajarea persoanelor în vârstă să lucreze, integrarea celor cu dizabilități și a celor din pături defavorizate.
