LOBBY ÎN PARLAMENT /Băsescu s-a îndrăgostit subit de banii de la FMI

Pentru că actuala criză economică ar putea fi mai profundă şi mai de durată decât se apreciază acum, iar România are nevoie să finanţeze deficitul de cont curent, dar şi datoria sectorului privat, este nvoie de o "centură de siguranţă" prin contractarea unui împrumut extern. Condiţia pentru accesarea banilor europeni însă, spune Băsescu, este un parteneriat cu FMI.

Preşedintele Traian Băsescu a venit ieri în faţa parlamentarilor pentru a le explica realităţile economice şi motivele pentru care este nevoie ca România să contracteze un împrumut extern. "Din punct de vedere al bugetului de stat nu este o problemă finanţarea datoriei de stat. Nu avem nevoie de credite pentru susţinerea bugetului sau pentru a onora obligaţiile de plată ale statului. Dar avem deficitul de cont curent şi datoria sectorului privat de 24 de miliarde de euro, care trebuie achitate anul acesta. (...) Trebuie să ne gândim cum vom finanţa deficitul de cont curent şi cum vom interveni la momentul în care sectorul privat nu va putea să-şi mai finanţeze creditele contractate. (...)

În aceste condiţii, România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern. Un împrumut ne va face mai rezistenţi la o eventuală deteriorare rapidă a economiei naţionale sau globale", le-a explicat ieri preşedintele Băsescu parlamentarilor. El a subliniat că România nu poate accesa fondurile puse la dispoziţie de UE decât prin încheierea unui parteneriat cu FMI. "UE a pus la dispoziţia celor 12 state membre intrate în ultimii ani suma de 30 de miliarde de euro în ultimii doi ani. Acum, România poate accesa bani de la UE, dar condiţia pe care UE o pune e să fim în parteneriat cu FMI, pentru că UE nu are mecasnisme de control al utilizării banilor. Deci, dacă dorim să accesăm fonduri de la UE, trebuie să o facem în parteneriat cu FMI", a susţinut Băsescu. Şeful statului nu a ratat să-l arate cu degetul pe vinovatul pentru criza economică: lipsa de prudenţă bugetară din ultimii doi ani a Guvernului Tăriceanu. Şi că singura posibilitate pentru a depăşi această criză economică, despre care a apreciat că ar putea fi chiar mai îndelungată şi mai profundă decât se consideră acum, Băsescu a insistat asupra necesităţii realizării reformelor în toate domeniile şi adoptării unor măsuri de austeritate.

REPLICI 
Fostul premier, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, consideră că România are nevoie de măsuri anticriză, nu de un acord cu FMI, şi că UE nu condiţionează accesarea de către România a banilor puşi la dispoziţia ţărilor nou intrate de un parteneriat cu FMI. Tăriceanu a adăugat că un acord cu FMI "nu ar demonstra decât incapacitatea acestui Guvern de a-şi face treaba". Liderul liberal a mai spus că Băsescu trebuia să vină cu soluţii de criză, nu cu acuze la adresa Executivului PNL, dacă tot vrea să fie "primadona ţării" şi "înlocuitor al Guvernului". "Discursul preşedintelui a fost unul politic, plin de acuze, de minciuni şi de afirmaţii false. Nu înţeleg de ce insistă atât pe un acord cu FMI dacă România nu are probleme cu datoria externă", a mai menţionat Tăriceanu. Şi preşedintele PSD, Mircea Geoană, a remarcat că discursul lui Băsescu a fost "mai degrabă unul de prim-ministru". Geoană a mai spus că şeful statului "a fugit de cartoful fierbinte" numit acordul cu FMI. Preşedintele PSD a precizat că de unele teme abordate de Băsescu, cum ar fi reforma în administraţia publică, "tot auzim de 20 de ani încoace" şi că ele ar trebui rezolvate şi nu doar pomenite permament. "Este obligatoriu ca Guvernul şi partidele din coaliţia de guvernare să gândească măsuri anticriză", a încheiat Geoană.

 

Vizită FMI

O delegaţie a FMI vine în România în această săptămână pentru a evalua economia românească, după ce săptămâna trecută reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe şi ai BNR au fost la Washington pentru tatonări. Neoficial cele două părţi analizează de câteva săptămâni condiţiile pentru un acord de finanţare. Misiunea, care îşi începe activitatea mâine, va continua evaluarea situaţiei macroeconomice, precum şi discuţiile cu privire la un posibil împrumut, se arată într-un comunicat al FMI. Misiunea care va fi în ţara noastră între 11 şi 25 martie are menirea să discute despre un acord care va fi parte a unui program de finanţare multilaterală, susţinut de UE şi de Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale.
• Daniela Ivan