Lucrările la aeroportul din Adunaţii Copăceni ar putea începe în primăvara lui 2011

Compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, ar putea începe în primăvara anului viitor construcţia aeroportului privat din Adunaţii Copăceni, care necesită investiţii de 200 de milioane de euro.
"Am obţinut peste 80% din avize, iar construcţia va începe cel mai devreme în primăvara anului viitor şi va dura doi ani", a declarat Gheorghe Răcaru, directorul de strategie şi dezvoltare al grupului din care face parte compania de construcţii, potrivit Mediafax.

Aeroportul din Adunaţii Copăceni va reprezenta o investiţie a firmei Intragroup, deţinută în proporţie de 75% de Romstrade şi de 25% de Blue Air, ambele controlate de Nelu Iordache.
Pentru construcţia aeroportului, Intragroup a cumpărat deja 200 hectare de teren în zonă. În vecinătatea aeroportului, firma va construi şi un hotel cu 60 de camere, care va necesita o investiţie de patru milioane de euro.
"Suntem dispuşi să intrăm în parteneriate cu mai multe firme pentru construirea aeroportului şi să discutăm operarea ulterioară a acesteia pe o perioadă determinată cu o companie care a participat cu finanţarea", a spus Răcaru.
Grupul Romstrade, care deţine o fermă de 100 hectare în localitatea Adunaţii Copăceni (judeţul Giurgiu), a achiziţionat recent 30 hectare de teren în zonă şi este în discuţie pentru preluarea a încă 70 hectare, a declarat, Gheorghe Răcanu. Potrivit lui Răcaru, preţul unui hectar de teren în zonă este între 15.000 şi 20.000 de euro.
Pe cele 100 de hectare ale fermei "La Moşie" sunt cultivate livezi de fructe, printre care mere, pere, cireşe şi piersici, dar şi zmeură şi viţă-de-vie.
Toată producţia este comercializată pe piaţa românească, în lanţuri precum Carrefour, Real, Kaufland şi Mega Image.
"Suntem în discuţii şi cu Metro şi Selgros. Nu exportăm nimic, deşi am avut cereri de export, cum ar fi în Egipt, la preţuri duble sau triple decât cele de pe piaţa românească. S-a vorbit mult de patriotism, dar şi-au bătut unii joc de cuvântul ăsta", a afirmat Răcaru.
El a spus că producţia din acest an a fermei a scăzut la jumătate faţă de anul trecut din cauza grindinei.
"Avem probleme cu grindina în fiecare an şi încercăm să investim în acest sens. Un sistem de plasă antigrindină costă 10.000 de euro pe hectar şi ar trebui să amplasăm pe cel puţin 80 de hectare astfel de sisteme", a mai spus Răcaru.
Grupul Romstrade, deţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, include firmele Romstrade, Direct Aero Services, Blue Aero, La Moşie şi operatorul low-cost Blue Air.



AVAS vrea ca sumele primite de instituţie de la SGG să nu poată fi executate silit

AVAS vrea ca o parte a bugetului instituţiei, respectiv sumele primite de la Secretariatul General al Guvernului (SGG), să nu poată fi executate silit, astfel încât autoritatea să funcţioneze în continuare şi să obţină veniturile necesare plăţii titlurilor executorii preluate.
"În prezent, nici un act normativ cu putere de lege nu conţine reglementări exprese cu privire la regimul juridic diferit al cheltuielilor aferente activităţii de privatizare şi de valorificare a activelor statului faţă de cheltuielile de personal şi cele aferente funcţionării AVAS, ceea ce face necesară promovarea unui proiect de act normativ", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de AVAS, potrivit Mediafax.
Finanţarea AVAS este reglementată în prezent prin mai multe acte normative.
Astfel, conform Legii 329/2009, AVAS este finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul SGG, iar potrivit HG 837/2004 cheltuielile de personal şi de funcţionare ale Autorităţii sunt asigurate de SGG, iar veniturile şi cheltuielile aferente activităţii de privatizare şi de valorificare a activelor statutului se evidenţiază într-un buget distinct, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Totodată, conform OUG 51/1998, cheltuielile proprii de funcţionare şi operare, precum şi cele de administrare şi de valorificare a activelor statului se acoperă din valorificarea activelor statului preluate.
Autorii documentului notează că în fapt prin bugetul SGG se asigură exclusiv finanţarea cheltuielilor de personal şi cele de funcţionare ale instituţiei, iar cheltuielile aferente activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului pentru anul 2010 sunt prevăzute într-un buget distinct, aprobat prin hotărâre de Guvern.
Proiectul prevede ca sumele alocate prin bugetul SGG să nu fie supuse executării silite prin proprire, astfel încât instituţia să poată funcţiona şi să poată asigura veniturile necesare plăţilor tuturor titlurilor executorii preluate în temeiul Legii 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii, sau în temeiul unor acte normative.
"Confuziunea sumelor provenite din cele două bugete conduce la perpetuarea situaţiei notorii a blocării tuturor sumelor alocate AVAS, cu consecinţe negative atât asupra bugetului de stat, cât şi asupra creditorilor care nu-şi vor putea recupera sumele prevăzute în titlurile executorii, în condiţiile în care instituţia nu realizează venituri. În absenţa unor reglementări exprese cu privire la regimul juridic al sumelor care se alocă AVAS de la bugetul de stat, prin bugetul SGG, există riscul propririi chiar şi asupra conturilor SGG", se precizează în nota de fundamentare.
Preşedintele AVAS, Aurelian Popa, a declarat pentru MEDIAFAX, în luna august, că cea mai mare problemă cu care se confruntă instituţia este faptul că are conturile blocate de foştii deponenţi FNI.
"În prezent nu putem să plătim anunţurile publicitare, nu putem să plătim poştă, nu putem să plătim expertize şi nu mai vorbim de cheltuielile de funcţionare a AVAS", a declarat Popa, la jumătatea lunii august.
Proiectul prevede că finanţarea cheltuielilor de personal şi de funcţionare ale AVAS este asigurată prin bugetul SGG, în calitate de ordonator principal de credite, iar sumele prevăzute în bugetul SGG nu pot fi urmărite silit pentru obligaţiile de plată ale AVAS.
Totodată, bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi de valorificare a activelor statului se vor aproba prin hotărâre de Guvern, iar executarea obligaţiilor de plată ale AVAS, prevăzute în titluri executorii, vor fi asigurate din aceste venituri.
"Cheltuielile directe aferente activităţii de privatizare şi administrare a participaţiilor statului şi activităţii de valorificare a activelor statului se deduc din sumele încasate, iar cheltuielile indirecte se repartizează pe cele două activităţi proproţional cu veniturile încasate", se arată în proiect.
Documentul mai prevede, printre altele, reducerea numărului de membri ai Consiliului de supraveghere şi îndrumare al AVAS de la nouă la cinci, dar şi completarea atribuţiilor principale ale Autorităţii, cu valorificarea creanţelor proprii.
Icemenerg devine primul institut de cercetare în energie din România

Guvernul a decis transformarea Icemenerg Bucureşti, filială a companiei Translectrica (TEL), în primul institut de cercetare în energie din România, proiect iniţiat din 2008, operaţiune care asigură în continuare statului posibilitatea vânzării unor active deţinute de societate, inclusiv terenurile, potrivit Mediafax.
Decizia a fost luată de Guvern printr-o hotărâre prin care se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie Icemenerg Bucureşti, aflat în coordonarea Ministerului Economiei, prin reorganizarea societăţii Icemenerg din cadrul companiei de transport al energiei electrice Transelectrica, filială care se desfiinţează.
Institutul va avea un capital social de 1,08 milioane lei şi va avea ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea în domeniul energiei.
De asemenea, Icemenerg va putea elabora studii de politici energetice pentru Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în contextul "manifestării unor presiuni fără precedent asupra sectorului energetic precum schimbările climatice, scumpirea petrolului, protecţia mediului înconjurător", se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
Personalul Institutului va fi preluat prin transfer de la filială, iar noul contract colectiv de muncă va fi negociat şi înregistrat în termen de 90 de zile.
Documentul include însă şi un paragraf distinct în care Ministerul Economiei, iniţiatorul hotărârii, asigură Guvernul că, în cazul transformării în institut naţional de cercetare-dezvoltare, "rămâne în continuare posibilitatea valorificării prin vânzare a activelor neutilizate".
Patrimoniul Icemenerg, evaluat la 18,68 milioane de lei, include şi patru terenuri, în Bucureşti şi Craiova, în suprafaţă totală de 44.180 metri pătraţi, cu o valoare contabilă de 2,84 milioane de lei.
În urmă cu patru ani, Icemenerg, alături de alte două filiale ale Transelectrica, a fost propus pentru privatizare. Ulterior, în 2008, s-a renunţat la privatizarea Icemenerg, fiind preferată soluţia de transformare a societăţii în institut naţional coordonat de Ministerul Economiei.
Guvernul consideră că înfiinţarea institutului naţional Icemenerg este necesară întrucât în România nu există un astfel de institut de cercetare-dezvoltare dedicat energiei.
În perioada 2001-2003, Icemenerg a funcţionat ca institut naţional în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor.
"Actualul statut, de societate comercială în care acţionar este statul român prin Transelectrica, complică în fapt procedurile de lucru", se susţine în document.
Icemenerg a avut anul trecut o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei şi un profit net de 1,16 milioane de lei.

Circa 80% din firmele cu finanţare UE renunţă la derularea proiectelor pentru că nu au bani

Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru IMM-uri Private susţin că numărul firmelor care renunţă din lipsa banilor la implementarea proiectelor eligibile pentru finanţare din fonduri europene a ajuns la niveluri alarmante, atingând 70%-80% din total, potrivit Mediafax.
"Statisticile sunt dramatice. 70%-80% dintre companiile cărora le-au fost aprobate proiecte cu finanţare europeană renunţă la implementarea acestora din cauză că nu au bani pentru investiţiile respective. O spun din experienţă personală şi din ce am vorbit cu alţi colegi", a declarat, vineri, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, Florin Jianu, care deţine o firmă de consultanţă în domeniul elaborării de proiecte cu finanţare europeană.
Jianu a menţionat că această situaţie se întâlneşte la toate programele cu finanţare europeană, respectiv Programul Operaţional Regional sau Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România face parte din Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).
CNIPMMR a reiterat necesitatea elaborării unei strategii profesioniste care să aibă două direcţii, respectiv majorarea numărului de IMM-uri şi creşterea calităţii firmelor mici şi mijlocii înfiinţate.
"În ultimele 18 luni, România a pierdut 160.000 de IMM-uri. Este absolut necesar să avem o strategie pentru a reface numărul de firme mici şi mijliocii de la nivelul anului 2008. Fără linii strategice care să încurajeze înfiinţarea de firme, estimările privind creşterea economică din următorii ani sunt himere", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.
El a atras atenţia că prin proiectele cu finanţare de la buget care vizează încurajarea de firme noi nu au reuşit să fie create decât 60 de IMM-uri anual, un nivel insignifiant pentru o piaţă de mărimea României.
Reprezentanţii patronatului susţin, de asemenea, ca măsură de încurajare a creării de locuri de muncă, reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor asigurărilor sociale din sarcina angajatorului.
Întreprinzătorii reclamă în continuare birocraţia la înregistrarea unei firme, menţionând că şi în unele ţări din Africa o firmă se poate înfiinţa într-un timp mai scurt decât în România.
"Am fost în Senegal. Erau două săli mari cu pupitre, cu reprezentanţi de la toate autorităţile implicate în înfiinţarea unei firme. Cel care venea să-şi facă o firmă trecea pe la pupitrele de unde avea nevoie de avize şi în foarte scurt timp avea firma înfiinţată. Până şi în Senegal se poate şi la noi nu", a spus Nicolescu.
O altă nemulţumire a reprezentanţilor firmelor mici şi mijlocii se referă la impozitul minim, care aşa cum au anunţat reprezentanţii Executivului ar trebui eliminat la 1 octombrie. Ei susţin că Ministerul Finanţelor nu a răspuns la solicitările transmise de CNIPMMR pe această temă.

Creşterea economică în statele est-europene va rămâne scăzută în trimestrele următoare － şeful BERD
Ritmul de creştere economică în statele din estul Europei va rămâne scăzut în trimestrele următoare, în condiţiile în care redresarea din Statele Unite şi zona euro încetineşte, a declarat preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Thomas Mirow, citat de Bloomberg.
BERD nu va revizui în acest an prognoza unui avans de 3,5% pentru 30 de economii est-europene şi din Asia Centrală, întrucât estimările sunt mai degrabă modeste, a declarat Mirow într-un interviu.
Pentru 2011, BERD anticipează o creştere economică de 3,9% în regiunile menţionate.
"Ratele de creştere nu vor fi impresionante, în condiţiile în care încetinirea din ţările dezvoltate va avea un impact în regiune", a spus Mirow.
Statele foste comuniste în care BERD acordă finanţare se refac după cea mai gravă recesiune din ultimii 20 de ani, dar procesul este afectat de riscul producerii unei noi recesiuni în SUA, prognozele privind încetinirea activităţilor în zona euro, dar şi de măsurile de austeritate bugetară.
Mirow s-a referit totodată la Ungaria, după ce Standard&Poor's şi Moddy's au avertizat din nou că ar putea retrograda ratingul acestei ţări, din cauza lipsei de claritate a politicii economice a guvernului.
Ungaria trebuie să prezinte strategia economică pe termen lung, după alegerile locale din octombrie, a spus Mirow.

România a consemnat în iulie cea mai mare scădere a activităţii din construcţii din UE, de 28,3%
România a înregistrat în iulie cea mai accentuată scădere a activităţii din construcţii dintre statele Uniunii Europene (UE), de 28,3%, comparativ cu luna anterioară, după un avans de 24,9% în iunie, cel mai rapid din Uniune, potrivit datelor Eurostat, care prezintă date pentru doar 13 ţări.
Din statele comunitare prezente în raportul Eurostat, şase au consemnat scăderi ale activităţii din construcţii în iulie, comparativ cu iunie, celelalte înregistrând creşteri. Cele mai accentuate scăderi se observă la România şi Spania (10,3%). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de Portugalia (5%) şi de Marea Britanie (4,4%). La nivelul Uniunii, indicatorul a coborât cu 2,5%.
În ritm anual, producţia din construcţii a scăzut cu 24,9% în România, evoluţie negativă întrecută doar de cea a Spaniei (36,5%). Singurele creşteri anuale ale activităţii se observă la Marea Britanie (13,1%), Suedia (9,4%), Germania (4,8%) şi Polonia (0,9%). În UE, indicatorul a scăzut cu 2,3%.
Eurostat a revizuit datele referitoare la mai multe state comunitare şi la UE din lunile anterioare. În cazul României, biroul de statistică al Comisiei Europene prevedea iniţial pentru luna iunie o creştere de 16,5%, în ritm lunar, şi o scădere de 5,3%, în ritm anual. Datele referitoare la evoluţiile lunare sunt ajustate sezonier, iar cele privind evoluţiile anuale sunt ajustate în funcţie de zilele de lucru.
INS a anunţat la începutul lunii că în iulie volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de iunie, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 30,5%, respectiv cu 28,3%.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 25,4% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu
22,5%.