Majorarea taxelor e o mare greşeală

Majorarea taxelor într-o perioadă de recesiune ar fi o mare greşeală, nu o soluţie, a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

"Punctul meu de vedere este foarte clar. Ar fi o mare greşeală ca anul acesta, într-un an de recesiune, să existe totuşi majorarea unor taxe. Cred că există suficiente alte măsuri care pot fi luate pentru a elimina această posibilitate în 2010", a spus Tănăsescu. Oficialul a precizat că printre soluţii ar fi accelerarea reducerii cheltuielilor curente sau îmbunătăţirea colectării taxelor existente. "Pot fi, cred eu, avute în vedere operaţiuni de eliminare a unor costuri într-o viteză mai mare, a unor cheltuieli curente mă refer, poate şi o încasare mai bună a taxelor existente.

Trebuie identificate şi eliminate aceste posibilităţi de scurgere de încasări. Nu cred că este o soluţie să mărim taxele anul acesta", a spus Tănăsescu pentru Mediafax.

Declaraţiile făcute ieri de Mihai Tănăsescu le întăresc pe cele făcute miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Oficialul BNR a declarat că nu este adeptul vreunei majorări de taxe, care ar înrăutăţi situaţia economiei, aflată încă în recesiune, soluţia pentru reducerea deficitului fiind diminuarea cheltuielilor sociale şi curente şi alocarea de bani pentru investiţii.

"Dimpotrivă, considerăm că într-o perioadă de activitate economică slabă, încă de recesiune, o asemenea decizie nu este binevenită. Părerea mea este că ar înrăutăţi situaţia, dar nici (nu pot - n.r.) să spun că putem să rămânem aşa, cu presiuni sociale şi politice, de cheltuieli bugetare mari, care - repet - merg spre 40%, uneori chiar mai mult, şi cu venituri care nu pot să fie mai mari de 30%-31% din PIB", a completat Isărescu.

Pe de altă parte, Tănăsescu a explicat că deficitul bugetar din primul trimestru s-a ridicat la 8,15-8,16 miliarde de lei, îndeplinindu-se astfel ţinta stabilită cu FMI, de 8,25 miliarde de lei, dar se observă probleme la încasarea veniturilor bugetare, care au condus la efectuarea unor cheltuieli mai mici. "Probabil că au fost făcute mai puţine cheltuieli pe partea de cheltuieli curente, probabil că o parte pe cheltuielile de investiţii. (...) Cert este că aşa cum arată execuţia pe primul trimestru, din punctul nostru de vedere, este o execuţie corectă", a spus Tănăsescu.

Ţinta pentru deficitul bugetului general consolidat pentru acest an este de 31,9 miliarde de lei, dar România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să reducă deficitul relativ de la 7,4% din PIB la 5,9% din PIB.

De cealaltă parte, FMI a redus prognoza de creştere economică pentru România în acest an de la 1,3% la 0,8%, ceea ce va determina implicit o ajustare negativă a veniturilor bugetare. Noua estimare va obliga Guvernul să reducă şi ţinta nominală a deficitului stabilit iniţial la 31,9 miliarde de lei.

 

Banii ajung la BNR
Următoarea tranşă de la FMI, în valoare de aproximativ 850 milioane de euro, va fi alocată exclusiv Băncii Naţionale a României (BNR), fără să existe posibilitatea unei noi finanţări a deficitului bugetar, a declarat Mihai Tănăsescu. Adică din aceşti bani nu se vor putea plăti pensii şi salariile bugetarilor. România are un acord cu FMI, pe doi ani, pentru 12,95 miliarde de euro şi va obţine un pachet total de finanţare externă, de la Fond, UE, BM şi BERD, de aproximativ 20 miliarde de euro. Până în prezent, România a primit de la FMI peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro.