Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doar 43% dintre români se pot descurca singuri, iar 13% au un grad mediu de independență financiară, relevă datele unei cercetări derulate de Asociaţia CFA România. Acest lucru înseamnă că doar 1 din 4 români pot gestiona majoritatea cheltuielilor neprevăzute și investesc pentru perioada când vor ieși la pensie.
"Asociaţia CFA România a derulat un chestionar care măsoară gradul independenţei financiare la români. Conform acestuia, 43% dintre respondenţi sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării", se arată într-un comunicat al organizaţiei, remis marţi AGERPRES.
Totodată, 43% dintre români apelează la prieteni, familie sau stat pentru ajutor
Salariul sau pensia reprezintă unica sursă de venit pentru circa 64% dintre români doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, iar 6% nu au nicio sursă de venit lunar.
"Din păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie realizaţi. De asemenea, este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate", a declarat Mihai Purcărea, membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.
30% dintre românii apropiaţi de pensie au datorii egale sau mai mari decât activele. Din punct de vedere al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii de peste 25 de ani au datorii egale sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active nete care să acopere cel puţin 3 ani de cheltuieli.
"Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru persoanele trecute de 55 ani, unde 35% din respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor", spu autorii chestionarului.
Doar 30% dintre români economisesc lunar. În ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc deloc din veniturile lunare. Circa 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenţi economisesc peste 20% din veniturile lunare.
"Deşi nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat", arată cercetarea.
Românii preferă să ia singuri deciziile de investiţii. Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenţi ar contacta un specialist pentru a discuta deciziile importante. Respondenţii preferă să ia hotărâri pe cont propriu, beneficiind deja de experienţa anterioară (35%) sau vor să înveţe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) şi activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenţi pentru plasarea banilor.
Doar 40% din respondenţi au plasamente diversificate, nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%. În schimb, 39% din respondenţi au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmaţi de investitorii în imobiliare: 12% din respondenţi au aproape toate economiile investite în active imobiliare.
"Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflaţia erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele şi titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele şi acţiunile pot înregistra fluctuaţii mari ale preţului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente", a declarat Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
Cehstionarul a fost realizat în perioada martie-mai 2020, pe un număr de 1.043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani).
Cercetarea a urmărit măsurarea gradului de independenţă financiară, definit ca posibilitatea de a putea gestiona cheltuieli neprevăzute, pierderea sau diminuarea unei surse a venitului sau posibilitatea de a suplimenta pensia cu venituri proprii.
