Mâncarea bio, prea scumpă pentru portofelul românilor

Până de curând, agricultura în România se făcea numai prin metode naturale. Produsele chimice erau prea scumpe pentru ţăranii noştri, care îşi cultivau grădinile după tehnici moştenite de generaţii. Procedeele străvechi se numesc acum eco sau bio sunt greu de pus în practică, necesită muncă multă, cheltuială mare şi aduc recolte mici. Preţurile piperate ale produselor naturale nu sunt accesibile omului de rând, iar banala mâncare de la ţară, de la bunicii noştri, a ajuns un lux. Românii nu-şi mai permit să mănânce sănătos, iar producătorii se luptă din greu să cultive fără chimicale.

Pentru a se putea obţine culturi ecologice, trebuie ca terenul să parcurgă o perioadă de conversie de minim doi ani. Recoltele sunt însă mai mici cu circa 30% faţă de cele realizate cu ajutorul chimicalelor. Solul trebuie analizat pentru a şti ce culturi se potrivesc şi ce fel de bălegar este bun, iar dăunătorii şi bolile sunt ţinute la distanţă prin macerate de plante. În România mâncarea bio costă cu circa 40% mai mult decât cea obişnuită, iar 80% din producţia eco ia calea exportului. Din păcate, se exportă materia primă şi se importă produsul finit, de patru ori mai scump. Mâncarea naturală reprezintă între 2 şi 3,5% din totalul vânzărilor produselor alimentare.

Piața de alimente bio

Cea mai mare piaţă de produse ecologice din Europa este Germania, cu vânzări anuale de 9,5 miliarde de euro, respectiv 6,8% din vânzările totale de alimente. Ponderea cea mai mare însă o are Danemarca, de 9,4%, urmată de Luxemburg cu 8,6%, Elveţia cu 8,4% şi Germania cu 7%.

20 milioane de euro sunt vânzările de produse bio în România

Terenurile agricole din UE sunt degradate

Interesul UE pentru agricultura bio este cu atât mai mare cu cât circa 45% din suprafețele destinate agriculturii sunt degradate, în fiecare zi fiind scoase din circuitul agricol circa 300 ha.

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

La nivelul UE, 11,9 milioane de hectare sunt cultivate organic, ceea ce reprezintă 6,7% din întreg terenul agricol utilizat. Cel mai mare procent îl deține Spania cu 16,9% , urmată de Italia cu 15,1%, Franța cu 12,9% și Germania cu 9,5%.

Pericolul din mâncare

În 46% din produsele tradiţionale găsim astăzi pesticide. Cercetările actuale arată că stropirea culturilor cu substanţe chimice favorizează declanşarea unor afecţiuni grave. Agenţia de Protecţia Mediului din SUA-EPA a estimat că 60% din erbicide, 90% din fungicide şi 30% din insecticidele de pe piaţă pot cauza cancer. Un studiu al Şcolii de Sănătate Publică de la Harvard a arătat că persoanele care consumă alimente tratate cu ierbicide au un risc cu 70% mai mare să dezvolte boala Parkinson. Mai grav este faptul că 80% din seminţele modificate genetic îşi produc singure propriile pesticide pentru a se apăra de dăunători. Şi neurotoxinele, nocive pentru creier, ajung în mâncare sau în apă prin anumite metale grele, precum plumb, mercur, aluminiu, dar şi prin viruşi, stafilococi, streptococi, coloranţi alimentari şi insecticice.

Cei mai expuşi îmbolnăvirii cauzate de hrana tratată chimic sunt copiii. Un studiu al Universităţii din Washinghton a relevat faptul că în organismele copiilor de 4 ani, care au consumat produse obişnuite, se află de şase ori mai multe reziduuri toxice faţă de cei care au mâncat alimente netratate chimic.

Agricultura eco este greu de realizat

Dacă în 2014, în România se cultivau 290.000 ha prin metode naturale, în 2016 suprafaţa s-a redus la 226.000 ha, iar în 2017 a crescut puțin, ajungând la 258.000 ha. Cele mai extinse suprafeţe cultivate ecologic erau în 2017, în judeţele Caraş Severin -48.748 ha, Tulcea - 41.501 ha şi Timiş - 27.373 ha. Culturile sunt îndeosebi de legume, cereale şi viţă-de-vie. Din păcate, cele mai mari ferme sunt deţinute de italieni, francezi şi germani, întreprinzătorii autohtoni neavând bani să cultive terenuri mari, cu toate subvenţiile de la stat. Numărul producătorilor certificaţi de culturi ecologice a scăzut dramatic, de la 15.194 în 2013, la 8.434 în 2017.

1,7% din 13 milioane de ha este cultivat ecologic în România

„Avem peste 5.000 de hectare cultivate ecologic, în special cu nutreţuri, dar şi cu legume şi pomi fructiferi. În ultimii ani au fost mai puţini producători, dar acum s-au mai comasat fermele, s-au asociat şi le este mai uşor. După ce se înregistrează trebuie să ducă programul până la sfârşit, dacă renunţă sunt penalizaţi. Unii abandonează după cinci ani, alţii continuă, dar vin şi noi producători. Îi încurajăm cât putem. Şi în acest an îi aşteptăm să depună cereri până în mai şi să se înscrie în program. Pentru legume nu avem procesatori în judeţ, în schimb avem la fructe”

Nuţu Tabără, director executiv la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa.

Sprijin pentru agricultura eco

Ajutoarele se acordă din fonduri europene prin APIA, în urma cererilor depuse de producători. Prin Submăsura 11, sprijinul pentru conversia la agricultura ecologică a fost anul trecut între 39 şi 620 de euro/ha/an, în funcţie de cultivarea terenurilor cu nutreţ, legume, plante medicinale şi aromatice, vii şi livezi. Şi pentru menţinerea practicilor de agricultură eco se acordă subvenţii între 73 şi 479 de euro/ha/an. Valoarea totală a ajutoarelor a fost de 236 de milioane de euro în 2018.

„Eu cred că se poate. Am avut contracte pentru 100 de tone de cătină în 2018 şi suntem în anul doi de producţie”

Mădălina Giurescu, producător, preşedinte Asociaţia Bio Cătina

Alimentele bio conţin vitamina C, antioxidanţi şi minerale, precum fier, crom, calciu şi magneziu.