Marea bătălie pentru creșterea salariului minim

Noul guvern adaugă 200 de lei la salariul minim lăsat de echipa lui Cîțu la 2.350 de lei. În Germania, coaliția „post Merkel” promite o creștere a salariului minim orar de la 9,82 euro la 12 euro, iar în Franța, în avanpremiera campaniei prezidențiale, unul dintre contrcandidații lui Macron urcă salariul minim la 1.400 de euro. La Bruxelles, Parlamentul împinge spre Consiliul European un proiect de directivă care să asigure în UE un nivel de salarizare minimă de cel puțin 50 la sută din salariul mediu brut din fiecare țară. Peste Ocean, Joe Biden vizează o dublare a salariului minim orar la nivel federal, la 15 dolari. Spectrul intrării în spirala inflaționistă prin cursa greu de oprit salarii-prețuri este analizat de băncile centrale.

Salariul minim a devenit piatra de încercare pentru voința statelor de a ameliora condițiile de viață ale cetățenilor loviți de spectrul sărăciei. Cei mai prost plătiți angajați speră ca leafa lor să crească pentru a putea intra „în rândul lumii”. În România, discuția privind creșterea mai rapidă a salariului minim brut este stimulată de promisiunile noii coaliții de guvernare, în care PSD apasă pe pedala socială, cu puternic suport  în acțiunile Parlamentului European, care a avansat luna trecută, cu vot majoritar, un proiect cu prevederi favorabile unei remunerații mult mai corecte a muncii.

Deceniul sărăciei în Europa

 Documentul Parlamentului European face o serie de amendamente la proiectul de Directivă al Comisiei prin care ar urma, prin aplicare în UE, aducerea salariului minim la niveluri decente. Iată unul dintre considerentele de bază ale europarlamentarilor care justifică o strategie unitară la nivel comunitar în domeniul salariilor mici:

„Sărăcia persoanelor care au un loc de muncă în Uniune a crescut în ultimul deceniu, tot mai mulți lucrători sunt săraci. În timpul recesiunilor economice, cum ar fi criza  provocată de pandemia Covid-19, rolul unor salarii minime adecvate și echitabile în protecția lucrătorilor slab remunerați este deosebit de important, pentru că aceștia sunt mai vulnerabili la consecințele pandemiei, și este esențial pentru a sprijini o redresare economică sustenabilă și incluzivă, care să conducă la mai multe locuri de muncă de calitate. Având în vedere efectele și durata crizei COVID-1 este și mai important să se reevalueze adecvarea salariilor în sectoarele prost plătite și de mare valoare socială în timpul crizei”.

 Ce înseamnă un nivel decent de salarizare?

Care sunt nivelurile la care salariile minime protejează veniturile lucrătorilor defavorizați? Răspunsurile, evident, diferă de la țară la țară, dar directiva în pregătire la Bruxelles ar urma să plaseze o grilă în funcție de salariul mediu brut din fiecare economie, pentru a reduce inegalitățile salariale și sărăcirea persoanelor încadrate în muncă, evidențiate de datele statisticii EUROSTAT pe ultimul deceniu. Pe de altă parte, salariile minime contribuie la susținerea cererii interne, cu efect favorabil economic de ansamblu. „Gradul de adecvare și echitatea trebuie evaluate cel puțin în raport cu puterea de cumpărare, cu poziția lor în raport cu nivelul, distribuția și creșterea salariilor brute”, arată Raportul referitor la propunerea de directivă a Parlamentului  European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în UE. „Nivelul recunoscut în plan internațional de 60% din salariul brut median și 50 % din salariul mediu brut poate ajuta la evaluarea gradului de  adecvare al salariului minim în raport cu nivelul brut al salariilor”, menționează documentul citat. Salariul median, mai puțin utilizat în articolele de informare generală, dar mai aproape de realitatea dispersiei salariilor, radiografiază statistic diferențele dintre numărul salariaților cu salarii peste medie și cei sub medie. Alte corelări care dau o evaluare a unui salariu decent fac raportări în funcție de puterea reală de cumpărare. De remarcat că indiferent de acești indicatori, salariile minime din România sunt pe penultimul loc din UE, depășindu-le doar pe cele din Bulgaria.

 Interzicerea exploatării forței de muncă în UE

Aproape toate statele membre UE care au un salariu minim legal nu respectă indicatorii vizați, precizează Raportul Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă a Parlamentului European. Ca atare, în amendamentul 30 la propunerea de directivă, europarlamentarii arată că „toate statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a interzice salariile, care prin nivelul lor scăzut, denotă exploatarea forței de muncă”. Care ar fi metoda pentru a realiza o evaluare corectă pentru un nivel adecvat al salariului minim? Un coș național de bunuri și servicii la prețuri reale poate fi esențial în acest sens, arată în continuare amendamentul PE, care detaliază componentele acestuia. Astfel, coșul, un veritabil corn al abundenței, ar trebui să includă „locuințe adecvate, alimente sănătoase, îmbrăcăminte, instrumentele și costurile de comunicare, transportul și energia durabilă, îngrijirea personală, asistența medicală și materialele medicale, serviciile de îngrijire a copiilor, precum și resursele necesare care permit participarea semnificativă în societate, sport, activități culturale, educaționale și sociale, precum și asigurările și economiile care protejează împotriva evenimentelor neprevăzute”.

De unde plecăm cu salariul minim?

În prezent, salariul minim brut în România este stabilit la 2.300 lei, cu un spor condiționat de 50 de lei pentru cei cu studii superioare. Angajatul primește un salariu net (în mână) de 1386 lei. De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut crește la 2550 de lei - un spor de 10,9% față de nivelul actual. Angajatul va primi în mână un salariu net de 1.524 de lei,cu 178 de lei - o creștere de 12 procente. Firma va plăti un cost salarial total de 2.607 lei pentru că 1.083 lei reprezintă prin taxe și impozite costul muncii. „Raportat la salariul net, acest cost este de 71 la sută, unul din cele mai ridicate din Europa”, precizează Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

Care sunt proiecțiile dacă s-ar aplica orientările din proiectul de directivă al Parlamentului European? În septembrie 2021, salariul mediu brut, conform datelor Institutului Național de Statistică, a fost de 5.732 lei. Aplicând procentul de 50 % din directiva PE, ar rezulta un salariu minim brut de 2.866 lei. La acest nivel, salariul minim net ar fi de 1.698 lei, firma urmând să plătească un cost salarial complet de 2.930 lei. Pe acest scenariu, dacă directiva ar fi fost aplicată în momentul actual, un salariu minim net ar fi cu 312 lei mai mare, adică un spor de 22,5%.

 În anul 2021, în România sunt încadrați la nivelul salariului minim brut garantat în plată 1.290.000 de salariați. Practic, sunt încadrați la salariul minim aproape 23 la sută  din numărul total de salariați activi- 5.670.000. În apelul public adresat europarlamentarilor români înainte de votul la proiectul de directivă privind salariile minime adecvate, Blocul Național Sindical arăta că 1 din 8 salariați cu contract de muncă cu timp complet și 1 din 2 salariați cu timp parțial sunt astăzi expuși riscului de sărăcie. Între 2019 și 2021 s-au pierdut 126 mii locuri de muncă cu timp complet, iar salariul mediu pentru angajații cu contracte de  muncă cu timp parțial este astăzi în termeni reali cu 15% mai mic față de 2019, arată apelul BNS. „De mai bine de 5 ani încercăm să găsim un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, nu s-a reușit acest lucru, indiferent de culoarea politică a partidelor aflate la guvernare. Orice discuție pe acest subiect a sfârșit prin luarea unor decizii unilaterale, fără fundamentare și schimbate de la un an la altul”, menționează BNS.

Salariile mici cresc inflația?

Creșterea salariilor mici alimentează inflația? Răspunsul evidențiază o controversă în analizele economiștilor. Cei care susțin că aceste creșteri vor împinge cursa salarii - prețuri spre o spirală inflaționistă cu efecte grave pentru economie, invită la temperare. David Card, laureat Nobel pentru economie în anul 2021, a demonstrat că o creștere a salariului minim nu creează șomaj, ci, din contră, dinamizează piața. Persistența pandemiei și presiunile inflaționiste puternice ale prețurilor la energie complică situația economică de ansamblu. Jerome Powel, președintele FED, nu mai este convins că puseul de inflație este doar tranzitoriu. Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, crede în continuare că sunt „factori temporari” ai fenomenului inflaționist. În Raportul BNR asupra inflației, suntem avertizați că vârful de creștere al prețurilor se va manifesta în aprilie 2022.

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, pledează pentru racordarea României la propunerile UE pentru creșterea salariului minim brut la 50 la sută din salariul mediu brut