Marile proiecte ale secolului

Multe dintre cele mai mari proiecte ale României de azi au fost gândite şi chiar începute în preajma Marii Uniri din 1918. Sunt capodopere ale ingineriei româneşti, reprezentative pentru ţara noastră, au presupus costuri umane şi materiale uriaşe, sacrificii care au angrenat aproape toţi românii, dar care au lăsat în urmă realizări intrate în conştiinţa şi averea naţională. Fără aceste proiecte, România nu ar mai fi fost aceeaşi.

Transalpina, începuturile vin din 1934

Transalpina este cea mai înaltă şosea din România (2.145 metri altitudine) şi una dintre cele mai frumoase din lume. Cei 148,2 kilometri străbat patru judeţe (Gorj, Vâlcea, Sibiu şi Alba), traversând Munţii Parâng de la sud la nord. Deşi istoria Transalpinei este milenară, unii spunând că a fost construită de romani în timpul războaielor cu dacii, lucrările oficiale la şoseaua ce avea să fie cunoscută apoi drept Drumul Regelui au început în 1934, după un proiect iniţiat de Carol al II-lea după Primul Război Mondial.

Metroul, început înainte de 1918

Metroul bucureştean a fost inaugurat în 1979, dar proiectul său datează din 1908, când un tănăr student din anul IV, Dimitrie Leonida, punea pe hârtie unul dintre cele mai mari obiective de infrastructură ale Capitalei. Primele tentative de construire apar în 1909-1910, la propunerea aceluiaşi inginer Dimitrie Leonida, pentru a fi reluate în 1929-1930 şi, din nou, în 1940, pentru ca lucrările efective să înceapă în 1975.

Casa Poporului, gândită de Carol II-lea

Casa Poporului, a doua cea mai mare clădire de pe Pământ, este una dintre construcţiile emblematice ale României. Piatra de temelie a fost pusă de Nicolae Ceauşescu în 1984, iar gigantica clădire a fost terminată în 1997, dar idéea edificării sale a apărut cu mult înainte, în perioada interbelică. În 1935,  Carol II-lea a cerut demolarea tuturor construcţiilor existente şi ridicarea unei clădiri uriaşe a Senatului, pe Dealul Arsenalului. Proiectul a fost demarat în 1938, dar a fost sistat din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Lacul Bicaz, o minune a ingineriei româneşti

Lacul Izvorul Muntelui sau Bicaz este o minune a ingineriei româneşti, rodul unor eforturi gigantice pentru acele vremuri. Uriaşul complex hidrografic din judeţul Neamţ a fost construit între anii 1950 şi 1960, dar are la bază un proiect întocmit în 1908 de Dimitrie Leonida, cu care acesta a obţinut atunci diploma de inginer electrotehnist la Şcoala Politehnică din Berlin. Despre hidrocentrala „Dimitrie Leonida” se spune şi acum că reprezintă „şcoala hidroenergeticii româneşti”.

Dunăre-Marea Neagră, trasat în 1928

Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură realizate în timpul comunismului, o construcţie inaugurată în 1984 cu uriaşe sacrificii umane şi investiţii impresionante. Planuri de a construi acest canal existau încă din secolul XIX, după alipirea Dobrogei la România, în 1878, când se vehiculează ideea unui al patrulea braţ al Dunării, artificial, care să scurteze drumul către Marea Neagră.

Primul proiect care indică actualul traseu al canalului datează din 1928.

Portul Constanţa, piatra de temelie pusă în 1928

Istoria Portului Constanţa este strâns legată de anticul Tomis, polisul grecesc atestat încă din secolul VI î.e.n. Amenajarea sa în forma actuală începe în 1896, când regele Carol I a depus piatra de temelie şi a fost inaugurat oficial pe 27 septembrie 1909, după lucrări coordonate de doi ingineri români de legendă, Gheorghe Duca şi Anghel Saligny. Carol I spunea despre Portul Constanţa că „va deveni unul dintre cele mai însemnate ale Orientului şi un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă”.