Mediu: Alegeri dificile - soluţii sonore

Creşterea securităţii energiei şi abordarea schimbării climatului sunt două dintre preocupările şi provocările majore ale lumii. Ambele sunt legate intrinsec de modul in care producem şi consumăm energie. Şi atăt securitatea energiei, căt şi schimbarea climatului au implicaţii in politicile străine şi de securitate.

Per Stig Møller
Ministrul de Externe din Danemarca

Urmas Paet
Ministrul de Externe din Estonia

Alimentări stabile şi ieftine cu energie sunt o precondiţie pentru creşterea economică şi dezvoltarea de mai tărziu. Totuşi, creşterea consumului de energie şi arderea continuă a combustibililor fosilizaţi sunt de asemenea o ameninţare pe termen lung la adresa prosperităţii şi bunăstării noastre, prin contribuţia lor la schimbarea climatului şi fenomenele asociate, ca, de exemplu, seceta, inundaţiile şi acidificarea oceanelor.
In special in părţile vulnerabile ale lumii, aceste fenomene climatice pot exacerba efectele altor probleme, cum sunt sărăcia şi conflictele. Putem vedea totuşi implicaţiile preliminare ale politicii externe in ceea ce priveşte schimbarea climatului, mai aproape de emisfera noastră. In Arctic, topirea gheţarilor şi a permafrostului pot deschide noi rute pe apă şi oferi acces la resurse pănă acum de neatins. Acest lucru poate conduce la dispute asupra zonelor maritime şi resurselor, dacă nu găsim soluţii sustenabile, negociate, in conformitate cu legea internaţională.


SECURITATE ENERGETICÃ.... Sarcina noastră in abordarea schimbării climatului şi securităţii energiei este pe atăt de urgentă pe căt de rapid creşte cererea de energie la nivel global, in special in China, India şi ţările in curs de dezvoltare. Este de inţeles, intrucăt au nevoie de energie pentru a permite economiei lor să crească.


Trebuie făcute alegeri dificile atăt pentru a asigura energie sigură şi ieftină, căt şi pentru a atenua efectele schimbării climatului. Prin acordul faţă de un pachet ambiţios cu privire la climat şi energie in acest an, şefii statelor şi de guvern din UE au demonstrat clar hotărărea de a deschide drumul. Dar va fi nevoie de eforturi mari, comune pentru a atinge aceste scopuri, intrucăt multe ţări europene continuă să fie dependente de cărbune, petrol sau alţi combustibili fosilizaţi ca sursă de energie primară.


Răspunsul nostru la aceste preocupări şi provocări este o strategie cu mai multe laturi, pentru creşterea eficienţei energetice, diversificarea alimentărilor cu energie, creşterea utilizării de surse de energie regenerabilă şi un acord nou privind climatul global ca elemente-cheie.


POLUARE. UE este răspunzătoare in prezent de 14 procente din emisiile de carbon la nivel global. Ii putem ajuta pe alţii să realizeze că reduceri foarte mari de CO2 şi economii la energie pot fi obţinute prin utilizarea mai eficientă a energiei. Acesta este cazul in special in ţările care s-au bazat pănă recent pe o energie destul de ieftină. Un efort pentru a spori eficienţa energetică poate aduce o contribuţie majoră la reducerea dependenţei de furnizori externi, poate obţine căştiguri economice şi preveni schimbarea climatului. Va fi un rol important pentru UE. Acesta trebuie să includă susţinerea dezvoltării tehnologiilor ecologice şi măsuri de incurajare a consumatorului pentru un comportament adecvat privind eficienţa energetică, transportului şi construcţiilor, pentru a menţiona doar căteva.


ENERGIE VERDE. Energia regenerabilă este o altă parte esenţială a răspunsului la reducerea emisiilor de CO2. Creşterea graduală a cotei energiei regenerabile va necesita investiţii masive şi stimulente adecvate. Implicarea afacerilor private va fi crucială. Investitorii in energie regenerabilă şi comunitatea afacerilor in general au nevoie de un angajament politic solid inainte să facă investiţii la scară largă. Şefii statelor şi de guvern din UE au semnalat acest lucru foarte clar in martie 2007, cănd au fost de acord că pănă in 2020 o cincime din consumul de energie totală la nivelul UE trebuie să provină din energie regenerabilă. Este o provocare majoră in a atinge aceste scopuri ambiţioase. Comisia trebuie să rămănă fermă şi să contribuie la atingerea acestor scopuri, şi noi sperăm ca in primăvara anului 2008 să finalizăm un acord comun. De asemenea, trebuie urmaţi nişte paşi importanţi către realizarea potenţialului unei pieţe interne de energie, unde se aplică aceleaşi reguli tuturor participanţilor de pe piaţă. Importurile de resurse energetice şi electricitate din ţările lumii a treia trebuie să aibă in vedere principiile de reciprocitate, cerinţele privind siguranţa nucleară şi a mediului pentru a spori securitatea energiei noastre comune. Formarea unei pieţe comune de energie Nordic-Baltică şi integrarea completă a regiunii in restul UE solicită crearea mai multor interconexiuni susţinute la nivelul UE.


Există o teamă că politicile climatului vor avea un impact negativ asupra competitivităţii industriei naţionale şi vor stopa creşterea economică. Dar experienţa noastră dovedeşte altceva. Atăt Estonia, căt şi Danemarca au cunoscut in ultimii ani o creştere economică sustenabilă fără a avea un consum de energie ridicat. Investiţiile continue in eficienţa energetică vor avea un impact imens asupra viitorului energiei noastre.

Eforturi diplomatice

Chiar dacă Uniunea Europeană poate face mult prin politicile sale comune, nu există o alternativă viabilă pentru un acord internaţional ambiţios asupra climatului susţinut de o alianţă intre ţările industrializate şi cele in curs de dezvoltare. De aceea este necesar un efort diplomatic extins pentru a forma legături intre poziţiile naţionale şi pentru a facilita inţelegerile comune. Scopul final este de a evita creşterea temperaturii medii la nivel global cu mai mult de 2 grade Celsius. Noul acord trebuie să completeze şi să se bazeze pe Protocolul de la Kyoto şi să ofere un cadru flexibil şi corect pentru o participare căt mai vastă. Actualul Protocol de la Kyoto expiră in anul 2012. Fără un acord ambiţios la nivel global, presiunea asupra guvernelor de a continua politicile asupra climatului va slăbi, iar stimulentele de a investi intr-o energie mai curată vor dispărea.
Există un motiv de optimism. Toate guvernele responsabile sunt de acord că trebuie să acţionăm acum pentru a reduce incălzirea globală. Şi un consens internaţional despre necesitatea de a lansa negocierile formale pentru un nou acord internaţional asupra climatului va apărea in acest an, consens ce are in vedere finalizarea negocierilor pănă in decembrie 2009 la a 15-a Conferinţă ONU asupra Climatului de la Copenhaga. Va fi nevoie de multă muncă şi angajament pentru a aduce acest lucru la realitate. Danemarca şi Estonia vor lucra impreună pentru a se asigura de acest lucru.