x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Micile afaceri mor fara facilitati

0
21 Feb 2004 - 00:00

Radiografia activitatii sectorului IMM arata cat de slabe sunt micile afaceri de la noi comparativ cu cele din tarile vecine. La intrarea in UE, sute de mii de patroni din Romania vor suferi un soc devastator. .

Micile afaceri se nasc si se dezvolta greu intr-un mediu economic plin de capcane, cum este cel romanesc. Cu toate astea, in Romania sunt active circa 400.000 de firme mici, din care insa numai jumatate obtin profit. DANIELA IVAN

Se zice ca intreprinderile mici si mijlocii (IMM) sunt oglinda de sanatate a economiei unei tari. Imaginea Romaniei pe care o reflecta aceasta oglinda nu arata prea bine. De-a lungul timpului, mediul economic romanesc nu a fost favorabil micilor afaceri, iar temerarii care s-au aventurat au avut de luptat cu o serie de probleme: munti de autorizatii la infiintare, lipsa programelor de finantare, inflatie galopanta, fiscalitate inrobitoare compusa din 37 de tipuri de taxe si impozite etc. Si totusi, romanii au spirit antreprenorial, curaj si initiativa si au rezistat tuturor acestor vitregii.

Microfirmele sunt majoritare Ultimele statistici arata ca, la finele anului 2002, in Romania erau active circa 411.000 de intreprinderi mici si mijlocii (IMM), care reprezinta mai mult de 99% din totalul firmelor din tara. Dintre acestea, peste 375.500 sunt microfirme, adica au o cifra de afaceri pana-n 100.000 de euro si maximum noua angajati, 28.783 sunt firme mici, iar 6.817 sunt mijlocii. Totodata, micutele IMM au creat circa 1,72 milioane de locuri de munca, din cele 4,3 milioane existente la nivelul economiei nationale.

Comertul, in topul afacerilor Afacerile preferate ale romanilor sunt in comert, daca ne luam dupa numarul mare de intreprinzatori care si-au deschis buticuri, angrouri sau centre comerciale. Peste 63% dintre IMM-urile active astazi in Romania se ocupa cu vanzarea de produse. Serviciile au prins si ele teren daca avem in vedere ca 16,1% dintre IMM activeaza pe acest sector. Surprinzator este faptul ca numai 11,6% dintre intreprinzatori au decis sa faca afaceri in domeniul industrial. E drept ca pentru acest gen de afaceri este nevoie de un capital mai mare, pe care romanii nu prea il au. La coada interesului se afla turismul (0,5% dintre IMM-urile inmatriculate) si agricultura (2%).

Bucurestiul, centrul IMM In Capitala sunt concentrati cei mai multi intreprinzatori. A cincea parte dintre firmele mici si mijlocii (76.355) activeaza in Bucuresti, iar regiunea Bucuresti - Ilfov detine locul 1 ca numar de IMM active. Pe locul doi se afla zona din nord-vestul tarii cu 14%, iar pe pozitia a treia se situeaza regiunea sud-est cu 13,3%. In schimb, vestul si sud-vestul tarii sunt zonele in care spiritul antreprenorial se manifesta cel mai putin. Aceste regiuni detin 8,7% din totalul firmelor din tara, respectiv 9,08%. Oamenii din Salaj si cei din Calarasi par lipsiti de spirit antreprenorial, daca luam in consideratie faptul ca in aceste orase activeaza cele mai putine firme, sub 3.400 in fiecare din aceste municipii.

In pierdere Conform datelor din bilanturile contabile, numai jumatate dintre firmele mici si mijlocii care sunt active in tara realizeaza profit. Concret, din cele 411.000 de firme au obtinut profit numai 205.282, iar valoarea medie a profitului pe o firma este de numai 375 de milioane de lei, la nivelul anului 2002. In ceea ce priveste microfirmele, 20% dintre ele au incheiat anul 2002 cu profit zero, iar din restul jumatate au realizat pierderi, jumatate profit. Mai profitabile sunt firmele din regiunea Bucuresti - Ilfov, unde un IMM a castigat in medie 669 milioane de lei, iar cel mai mic profit il au intreprinzatorii din sud-vestul tarii, unde media pe firma a fost de 190 milioane de lei. Cifra de afaceri pe o firma este de 2,75 de ori mai ridicata comparativ cu media nationala in industria bunurilor alimentare, de 2,7 ori in industria metalurgica si de 2,3 ori in comertul cu ridicata.

412.614 de firme mici si mijlocii

91% dintre IMM sunt microfirme

6.817 dintre IMM sunt firme mijlocii

1/5 dintre IMM sunt concentrate in Bucuresti

1/2 dintre IMM active au pierderi

1,72 milioane de angajati la IMM

Facilitatile, scurt jurnal de bord Anii reformei economice au fost intotdeauna marcati de tema facilitatilor de care sectorul IMM are nevoie pentru dezvoltarea sa. Abia aprobate la jumatatea anului 1999, prin cunoscuta Lege 133, majoritatea facilitatilor fiscale acordate intreprinderilor mici si mijlocii aveau sa fie curand suspendate si puse in aplicare abia la doi ani distanta.

MODIFICARI. Anul 2000 se anuntase ca unul dramatic din punct de vedere macroeconomic, iar constructia Bugetului de stat a scos din calcul neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea cu 20% a impozitului pe profit pentru crearea de noi locuri de munca si scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de echipamente industriale si know-how. Ramaneau in vigoare prevederile favorizante privind accesul IMM la activele disponibile ale companiilor de stat, ca si cele referitoare la participarea la licitatiile acestora.

Facilitatile pentru exportatori au avut un alt traseu. In 2000 s-a introdus o cota de impozitare de 5% pentru profitul aferent exportului, marita apoi la 6%, pe fondul reducerii in general a impozitului pe profit la 25%. In 2002, impozitul pe profitul obtinut din export crestea la 12,5%, iar acum aceasta facilitate este zero.

PROGRESE. Efectele reintroducerii in 2001 a facilitatilor din Legea 133 nu s-au lasat asteptate. Pe parcursul a 18 luni, cat au fost in vigoare prevederile respective, intreprinderile mici si mijlocii au efectuat importuri de utilaje in valoare de peste 14.184 miliarde lei, iar ajutorul acordat de stat sub forma scutirilor de taxe vamale si TVA s-a ridicat la o valoare totala de peste 5.400 miliarde lei, conform datelor de la acea vreme ale Ministerului pentru IMM si Cooperatie. Scutirea de impozit acordata pentru profitul brut reinvestit de IMM-uri in anul 2001, conform datelor Ministerului Finantelor Publice, a fost de 349 miliarde de lei, iar reducerea impozitului pe profit pentru crearea de noi locuri de munca a fost de 154 miliarde de lei.

LIMITARI. In contextul negocierilor cu Uniunea Europeana, facilitatile au fost sever limitate pentru ultima parte a anului 2002 si in continuare. S-au pastrat prevederile privind accesul la activele disponibile si cele privind obligatia firmelor de stat de a organiza doar pentru IMM prima procedura de achizitie publica a unor bunuri sau servicii. De asemenea, Codul Fiscal spune ca IMM care au o cifra de afaceri mai mica de doua miliarde lei sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adaugata. Cat despre noutatea regimului de impozitare a microintreprinderilor, cu celebra sa cota de impozitare de 1,5% a veniturilor - si aceasta va deveni... istorie o data cu racordarea la piata unica europeana. (Ioan Benedict)

19971997 anul falimentelor Anul 1997 va ramane drept cel mai negru an in istoria firmelor mici si mijlocii. Atunci, 80% din IMM-uri si-au redus substantial cifra de afaceri sau au dat faliment din cauza deprecierii monedei nationale intr-un ritm ametitor. Intre 1996 si 1997, dolarul a sarit de la 3.000 de lei la peste 7.000 de lei, ceea ce a pus firmele in imposibilitatea de a-si mai putea achita creditele comerciale sau bancare. Peste aceasta cauza principala s-a mai adaugat si cresterea dobanzilor bancare si absenta unei strategii privind dezvoltarea sectorului privat. In urma decapitalizarii, intreprinderile au fost nevoite sa se aprovizioneze doar la jumatate din necesar, fapt care a afectat volumul productiei. In plus, firmele s-au aflat in imposibilitatea de a apela la credite bancare - datorita dobanzilor foarte mari, in jur de 200% - imposibil de acoperit din rata profitului.

Tineri afaceristi au succes Alexandru Costia si Bogdan Rapa au inceput in 2000, intr-o camera de camin. Erau colegi de facultate. Electronisti. Nu aveau decat 1.200 de dolari si dorinta de a reusi pe cont propriu. Azi au 21 de angajati, iar firma lor ofera cele mai bune servicii de web design si programe inovative de creare a paginilor de Internet. In plus, au 1.500 de clienti in toata lumea si 10.000 de utilizatori curenti ai produselor gratuite oferite de firma.

PE DATORIE. Cei 1.200 de dolari i-a strans Bogdan, cand a fost plecat in Franta in stagiu. A lucrat ca programator, a invatat si a facut economii din banii pe care ii primea lunar pentru cazare si masa. "Cand am intrat in afaceri, Bogdan a fost cu banii. M-a imprumutat si pe mine. Nici acum nu i-am dat inapoi. Am uitat", povesteste amuzat Alexandru. Micuta lor avere s-a dus pe hartiile si aprobarile necesare pentru infiintarea firmei. Dar si pe un calculator performant.

SUCCES. "Cand eram la inceput, am reusit sa prindem un contract bun cu o firma din Franta. Oamenii au fost incantati de produsele noastre si asa ne-am propulsat pe piata. Am avut noroc ca am reusit sa facem export", a spus Alexandru. Afacerea a prins cheag, cifra de afaceri crescand constant, de la 10.000 de dolari in primul an la 25.000 de dolari in 2001. "In 2002, cifra noastra de afaceri s-a majorat cu 350%, comparativ cu 2001, iar in 2003 cu 100% fata de 2002. Pentru acest an estimam o crestere cu 60% a cifrei de afaceri", a declarat Bogdan.

La ora actuala, 98% din productia lor virtuala (site-uri web, programe de editare si publicare a acestora) pleaca la export. Pe piata interna nu sunt prea cautate solutiile inovatoare, spun cei doi. Dar se pot lauda cu site-ul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), care este copilul lor.

SPAGA. In cei aproape patru ani de activitate s-au lovit de multe ori de birocratie. Cand si-au schimbat sediul dintr-un sector al Bucurestiului in altul au avut de completat un teanc de formulare si de intocmit o gramada de dosare cu aproba ri si declaratii. Toate pentru a obtine o foaie de hartie care confirma noua locatie. Mai rau a fost cand au vrut sa le faca asigurari medicale angajatilor lor. "Ne-am adresat unui mare spital din Capitala. Ne-au cerut spaga un calculator de ultima generatie. Sa le dam bani ca sa accepte sa le dam bani lunar. Le-am zis la revedere", a povestit Alexandru.

IMPOZITE. Si fiscalitatea ii omoara pe cei doi asociati. "De anul acesta, impozitul pe profit a crescut la 25%. In anii trecuti, fiind firma exportatoare, beneficiam de niste facilitati: plateam doar 12,5% impozit in 2003", a declarat Bogdan. Si cu recuperarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) este o problema. "Conform noului Cod Fiscal nu ne vom mai putea recupera TVA. Noi nu percepem TVA pentru programele vandute in strainatate, doar pentru serviciile si materialele pe care ni le procura m din tara platim taxa. Sunt niste sume pe care noi le pierdem", s-a aratat ingrijorat Bogdan. (Florina Zainescu)

"IMM-urile trebuie pregatite pentru UE" Silvia Ciornei presedintele FNGC - IMM "Datele statistice ne arata ca sectorul IMM a inregistrat progrese semnificative din 2001, cand stimularea acestui segment al economiei a fost recunoscuta ca prioritate a Guvernului si, in consecinta, s-au elaborat si implementat planuri de masuri si actiuni concrete. Printre masurile care au avut impact major as enumera facilitatile fiscale acordate IMM pe perioada 2001-2002, introduse in scopul sprijinirii intreprinzatorilor in dotarea cu echipamente si tehnologii performante si pentru incurajarea dezvoltarii firmelor lor prin reinvestirea profitului care a fost exceptat de la impozitare. Tot in plan fiscal reamintesc introducerea regimului special de impozitare a microintreprinderilor, care s-a dorit ca, pe langa efectul benefic din punct de vedere fiscal, sa conduca si la dezvoltarea spiritului antreprenorial. Totodata, s-au implementat programe finantate de la Bugetul de stat sau din surse atrase, menite sa atace rezolvarea problemelor intreprinzatorilor privind pregatirea manageriala; accesul la servicii de consultanta specializata; investitiile in modernizarea capacitatilor de productie; desfacerea produselor pe pietele externe. Pentru aceste programe s-au elaborat proceduri transparente, simple si obiective. Consider ca, in continuare, se impune ca prioritate finalizarea de urgenta a actiunii de introducere a obligativitatii, pentru toate institutiile publice, de a evalua impactul noilor acte normative asupra veniturilor si cheltuielilor unei intreprinderi, inainte ca actele respective sa fie promovate. De asemenea, o urgenta constituie si implementarea de masuri specifice pentru pregatirea IMM in perspectiva aderarii Romaniei la UE."

"Disparitia stimulentelor creeaza probleme Ovidiu Nicolescu presedintele CNIPMMR "Sectorul de IMM-uri din Roma nia poate fi abordat in doua moduri: prin raportarea la situatia lui anterioara sau prin comparatie cu situatia existenta in Uniunea Europeana. Daca ne raportam la situatia anterioara putem afirma ca se constata inca o insuficienta, o foarte lenta crestere a sectorului de IMM-uri. In 2002 fata de 2001, cresterea neta de IMM-uri a fost de 0,71%, iar in 2001 fata de 2000 de 1%. Aceste cifre sunt total necorespunzatoare. Pe de alta parte, se constata ca disparitia stimulentelor, care au fost prevazute in Legea 133 pentru IMM-uri, este de natura sa creeze probleme in viitor. Totodata, au disparut si stimulentele pentru export, care iarasi vor amplifica problemele firmelor romanesti la patrunderea pe pietele externe. Deci, situatia nu este foarte buna mai ales daca tinem cont de faptul ca in Romania IMM-urile sunt 19 la 1.000 de locuitori, in timp ce in Uniunea Europeana sunt 53, iar pe categorii de marime gradul de capitalizare este de 7-10 ori mai mic deca t in UE. IMM-urile au multe probleme. Dintre acestea, doua mi se par a fi majore: accesul inca greoi la fonduri si faptul ca firmele mici nu au suficienta pregatire si cultura manageriala. Inca fondurile sunt scumpe, iar IMM nu reusesc sa fie suficient de functionale, eficiente si competitive din cauza ca nu poseda suficienta pregatire si cultura manageriala."

"Principala problema e finantarea Eugen Ovidiu Chirovici presedintele ANIMMR "Datele statistice confirma aportul major al intreprinderilor mici si mijlocii avut in procesul de crestere economica. Acest sector, care reprezinta 99% din totalul societatilor active din Romania, asigura cele mai multe locuri de munca, fiind o supapa pentru absorbtia fortei de munca disponibilizate prin restructurarea economica, contribuie substantial la bugetul public, stand la baza dezvoltarii serviciilor si altor domenii de activitate. Cu toate acestea, desi sunt mai flexibile, adaptandu-se mai repede concurent ei, intreprinderile mici si mijlocii se situeaza pe o pozitie de fragilitate in economie, fiind expuse socurilor specifice tranzitiei. Sectorul IMM-urilor intampina o serie de dificultati care se repercuteaza asupra activitatii lui. In opinia noastra, problema esentiala a IMM-urilor este legata de sursele de finantare. Dobanzile bancare raman situate la un nivel prea inalt, avand in vedere evolutia ratei inflatiei, iar accesul la credite este, in continuare, anevoios. Se simte nevoia extinderii sistemului de fonduri cu capital de risc, capabil sa finanteze proiecte de afaceri. Este un mecanism extrem de util, mai ales in cazul programelor start-up. De asemenea, o alta piedica in calea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii o constituie costul locului de munca, situindu-se la un palier ridicat, chiar daca, pe ansamblu, presiunea fiscala asupra firmelor s-a diminuat substantial in ultimii doi ani. Nu putem neglija faptul ca, in pofida introducerii procedurii declaratiei pe propria raspundere si aprobarii tacite, mai trebuie eliminate unele bariere birocratice in procesul de inregistrare si autorizare a firmelor. O alta problema o constituie concurenta, previzibil, tot mai serioasa a firmelor din Uniunea Europeana, ceea ce face necesara gasirea de modalitati si metode prin care mediul de afaceri sa devina mai prietenos pentru investitorii autohtoni."

CONTINUARE: Au disparut facilitatile fiscale

Citeşte mai multe despre:   economic,   s-au,   afaceri,   firma,   profit,   mijlocii,   firmelor,   active

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pensiile private, performerele crizei

Pensiile private, performerele crizei
La finalul primului trimestru al anului 2021 fondurile de pensii private obligatorii au înregistrat o creștere cu o treime a activelor totale, în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, depășind astfel pragul...

Gazul din Marea Neagră ar putea atrage 13 miliarde de euro în zece ani

Gazul din Marea Neagră ar putea atrage 13 miliarde de euro în zece ani
Gazul din Marea Neagră ar putea atrage 13 miliarde de euro în zece ani. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: „Timpul nu este de partea noastră. Tot auzim cuvinte frumoase, dar este momentul pentru...

Economia României își revine dar se adâncesc dezechilibrele

Economia României își revine dar se adâncesc dezechilibrele
Economia îşi revine dar se adâncesc dezechilibrele. Deficitul comercial a crescut în luna martie 2021 cu aproape 22%, după majorarea exporturilor şi a importurilor cu 20%. Exporturile României au crescut...

Mai multe oferte pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva

Mai multe oferte pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva
Pentru construirea lotului 2, în lungime de 9 kilometri, al Autostrăzii Lugoj - Deva au fost primite nouă oferete de la companii din România, Grecia, Turcia, Spania şi Italia, transmite CNAIR. Ofertanţii...

Criză a forței de muncă în morărit și panificație

Criză a forței de muncă în morărit și panificație
Deficitul forței de muncă din industria de morărit şi panificaţie depășește 10%. În acdest sector lucrează în prezent circa 60.000 de persoane. Unul dintre motivele lipsei angajaților îl...

(P) EcoDrill pune la dispoziție servicii de foraje pentru puțuri de apă

(P) EcoDrill pune la dispoziție servicii de foraje pentru puțuri de apă
Forajele sunt activități foarte cunoscute în România, însă nu toate firmele se pot ocupa cu foraje pentru puțuri de medii și mari adâncimi. Studierea și analizarea în detaliu a zonei unde se va face forajul es...

Liberty Steel se restructurează. Fostul Sidex nu va fi vândut

Liberty Steel se restructurează. Fostul Sidex nu va fi vândut
Liberty Steel se pregăteşte de restructurare şi va vinde activele neprofitabile. Activitatea se va concentra pe capacităţile profitabile, printre care şi Liberty Galaţi, fostul Sidex. Grupul GFG, din care...

Explodează prețul electricității pe bursă

Explodează prețul electricității pe bursă
Preţul energiei electrice depăşeşte 440 de lei pe MWh pe piaţa spot a bursei OPCOM, în orele de vârf, mai ales din cauza opririi planificate a Unităţii 2 Cernavodă. Preţul mediu, pentru...

Deficitul balanței comerciale a crescut la 5,327 miliarde de euro în primul trimestru din 2021

Deficitul balanței comerciale a crescut la 5,327 miliarde de euro în primul trimestru din 2021
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 5,327 miliarde euro în primul trimestru al acestui an, mai mare cu 863,1 milioane euro față de cel înregistrat în aceeași perioadă din 2020,...

FMI evaluează economia românească

FMI evaluează economia românească
O echipă FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va analiza virtual economia românească în peroada 10 - 28 mai 2021, acțiune numită Consultare pe Articolul IV. "Echipa FMI va discuta cu autorităţile române...

40% din rezerva de minereu de cupru a României ia drumul Turciei

40% din rezerva de minereu de cupru a României ia drumul Turciei
Deși guvernele s-au tot schimbat de-a lungul anilor, România a continuat să meargă împotriva curentului în foarte multe domenii. Bătălia pentru resurse strategice, cum ar fi metalele rare, devine din ce în ce...

Nicu Marcu: Traversăm o perioadă plină de încercări iar interconectarea piețelor de capital este cu siguranță una dintre soluțiile pentru stabilizarea și redresarea economiilor

Nicu Marcu: Traversăm o perioadă plină de încercări iar interconectarea piețelor de capital este cu siguranță una dintre soluțiile pentru stabilizarea și redresarea economiilor
Cu ocazia sărbătoririi ”Zilei Europei”, Autoritatea de Supraveghere Financiară salută efortul depus la nivel european pentru dezvoltarea piețelor financiare nebancare. ”În urmă cu 71 de ani, o idee a...

Nicu Marcu: Acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață

Nicu Marcu: Acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață
Economiile europene sunt amenințate de creșterea insolvențelor companiilor, în cazul în care statele membre nu reușesc să efectueze o tranziție ușoară de la sprijinul de lichiditate către un sprijin de...

Vodafone România va avea un nou director general

Vodafone România va avea un nou director general
Noul director general al Vodafone România are un nou director general. Achilleas Kanaris își începe mandatul la 1 iulie 2021 când o înlocuiește pe Murielle Lorilloux.  Achilleas Kanaris este...
Serviciul de email marketing furnizat de