Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși produsele apicole autohtone sunt apreciate peste hotare, iar țara noastră se află pe primele locuri din Uniunea Europeană la producția de miere, consumul pe piața internă este redus. Prețul ridicat și lipsa cunoștințelor despre calitățile produsului îi determină pe români să nu cumpere. Mai mult, deși producția depășește cererea, procesatorii și marile lanțuri de magazine importă miere ieftină și de calitate îndoielnică.
În anul 2018 s-au produs în România 27.600 de tone de miere, din care aproape jumătate, respectiv 11.326 de tone au fost exportate. Pe de altă parte, s-au importat 3.275 tone de miere. Calculele arată că circa 22.874 de tone au rămas pentru consumul intern, ceea ce înseamnă 1,16 kg de miere/locuitor, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ).
Un român consumă, în medie, 500 gr de miere/an, comparativ cu circa 2,2 kilograme în Germania și 1,5 kilograme în Belgia și Olanda.
Importuri la preț de dumping
Situația apicultorilor români este destul de dificilă mai ales din cauza consumului redus pe piața internă, dar și a faptului că nu își pot desface produsele în supermarketuri. Comercializarea mierii în sistem engros și concurența produselor importate duc la scăderea prețului. „Procesatorii importă miere din Ucraina la 5-6 lei/kg, deși nu este conformă cu normele europene. Pe producătorul autohton îl costă mierea polifloră 11-12 lei/kg, așa că nu putem concura cu prețul de dumping din țările extracomunitare. Nu știm ce fel de miere este cea pe care o găsim pe rafturile magazinelor. Pe borcane scrie, cu litere mici, că provine din țări UE și non UE”, ne-a declarat ing. Ioan Fetea președinte Asociația Crescătorilor de Albine din România. El spune că mierea românească este de o calitate excepțională încă, până ne vom alinia la cerințele comerțului rentabil și o să învățăm și noi să facem prostii.
ing. Ioan Fetea
Exportul, baza stupăritului eco
Citește pe Antena3.ro
În anul 2018 erau certificați pentru agricultura ecologică 1.050 de apicultori și 139.495 de stupi, în creștere cu 28,4% față de perioada anterioară. Anul trecut s-au produs 6.000 tone de miere eco, din care 3.300 de tone au fost comercializate în țări din UE, iar 7,83 tone au ajuns în afara spațiului comunitar, respectiv China și Japonia. Mierea eco este în special cea de salcâm, tei, polifloră, mană și de iarbă neagră. Alte produse apicole sunt polen, păstură, propolis și lăptișor de matcă.
„Doar exportul asigură desfacerea produselor apicole ecologice. Sunt proceduri complicate care trebuie respectate. În plus, 99% din suprafețele de floarea soarelui, rapiță și porumb sunt tratate chimic, doar zonele de munte și fânețe îndeplinesc standardele, iar acestea sunt foarte puține” ing. Ioan Fetea
Producția din acest an, în impas
Pronosticurile pentru acest an nu sunt prea optimiste din cauza schimbărilor climatice. „Situația este tristă, a plouat, a fost frig. Doar 30-40% din suprafețele de rapiță sunt în stare bună. Și salcâmul va avea aceeași soartă pentru că este parțial înghețat.”, ne-a explicat ing. Ioan Fetea. Într-un an fără probleme meteorologice, se realizează peste 25.000 de tone de miere și peste 50 de tone de polen. Circa 50% din producție o reprezintă mierea polifloră, 35% este de salcâm și 15% de tei. Zonele cele mai dezvoltate sunt Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Centru și Nord-Est. Alte produse apicole care se produc în România sunt propolis, lăptișor de matcă, ceară de albine, venin (apitoxină) și apilarnil ( trituratul din larve de trântor). Mierea de salcâm autohtonă a primit mai multe medalii la târguri și expoziții apicole, iar calitatea propolisului românesc este recunoscută internațional.
Alocări insuficiente
Prin Programul Național Apicol sunt acordate fonduri europene de peste 7 milioane de euro/an, respectiv 21 milioane de euro pentru trei ani, între anii 2017-2019. Valoarea sprijinului financiar acordat din bugetul MADR în această perioadă este de 99,34 milioane de lei, din care jumătate, respectiv 49,67 milioane lei reprezintă contribuția UE la programele apicole naționale, prin Decizia CE 11021/2016.
În 2018 s-au acordat 33.398.894 lei, din care jumătate au provenit din bugetul UE, iar cealaltă jumătate din bugetul de stat. Anul trecut au primit sprijin financiar 5.282 de apicultori care dețin 439.070 de stupi. Asta înseamnă că doar 25% din producători au beneficiat de alocații.
Banii sunt folosiți pentru cumpărarea de medicamente de tratare a bolilor albinelor, achiziționarea de stupi și accesorii apicole, echipamente pentru analize și procesare, cumpărarea de mătci și familii de albine.
Casetă
14,2 miliarde de euro anual din polenizare
Rolul albinelor în sectorul agroalimentar este mai extins decât se crede. Întrucât acestea polenizează culturi și plante sălbatice, ajută la susținerea biodiversității și la asigurarea securității alimentare. Circa 84% din speciile de plante și 765 din producția alimentară din Europa depind de polenizarea albinelor, ceea ce înseamnă o valoare economică estimată la 14,2 miliarde de euro pe an, potrivit datelor Parlamentului European.
Casetă
Albinele afectate de agricultura intensivă
Și în țările UE albinele au tot mai multe probleme de sănătate, motiv pentru care a crescut rata mortalității acestora. Motivele sunt agricultura intensivă și utilizarea pesticidelor, hrana săracă, virușii și atacurile speciilor invazive, precum viespea asiatică, gândacul mic de stup, loca americană, dar și de schimbările climatice și pierderea habitatului.
Casetă
În UE există 600.000 de apicultori și 17 milioane de stupi care produc aproximativ 240.000 tone de miere pe an, plus ceară, polen, propolis și lăptișor de matcă. Cei mai mari producători, cu peste 20.000 de tone anual, sunt Spania, Ungaria, Germania și România.
Deși UE este cel de-al doilea mare producător de miere din lume, este și cel mai mare importator, cu 200.000 de tone anual provenite din China, Ucraina, Argentina și Mexic. Întrucât costurile apicultorilor europeni sunt ridicate, UE importa miere cu circa 2,23 de euro/kg în 2016, și exporta cu 5,69 de euro/kg.
Circa 20% din mierea importată din state extracomunitare nu respectă standardele, produsele includ sirop de zahăr, ori a fost recoltată devreme și uscată artificial.
Cei mai mari producători de miere din lume sunt China, cu 502.614 tone anual, UE, cu 237.549 de tone pe an și Turcia, cu 105.532 tone.
