Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul şef al AVAS Mircea Ursache consideră că reducerea TVA ar fi o măsură care ar încuraja serios investitorii străini şi autohtoni.
Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS şi al Fondului Proprietatea, a explicat pentru Jurnalul Naţional care sunt efectele reducerii TVA, ce ne aşteaptă o dată cu trecerea la zona euro.
● Mugur Isărescu a declarat că trecerea la moneda euro în 2015 nu intră în acest moment în discuţie. Care ar fi avatajele/dezavantajele zonei euro?
● Trecerea la moneda euro de către România, indiferent când se va produce, în 2015 sau mai târziu, trebuie să ţină cont de implicaţiile pe care această decizie le va avea asupra mediului economic şi de afaceri, asupra capacităţii României de a-şi achita obligaţiile scadente din creditarea externă pe care a accesat-o, asupra socialului şi macroeconomiei. De ce este nevoie de prudenţă în luarea deciziei de a trece la moneda unică? Întâi trebuie să spun că perspectiva Tratatului Fiscal pentru România obligă, de pe acum, la asigurarea unui deficit bugetar structural, adică bugete naţionale echilibrate care să nu depăşească 0,5% din PIB sau, oricum, nu mai mare de 1% din PIB. În al doilea rând, în concepţia mea, trecerea la moneda euro, atunci când vor fi create toate condiţiile, trebuie făcută, întrucât România nu trebuie să rămână în subdezvoltare, ci să continue investiţiile, dacă vrea ca decalajele faţă de celelalte ţări ale UE să nu crească. Oricum, intrarea în familia euro poate să însemne pentru noi şi crearea unei presiuni pe reducerea risipei, efectuarea investiţiilor şi stimularea creării de locuri de muncă.
● S-a tot vorbit despre efectele economice negative ale suspendării preşedintelui Băsescu. Există astfel de efecte?
● Orice dispută politică, deci inclusiv suspendarea preşedintelui Băsescu, are efecte imediate negative în economie, investitorii interesaţi sau cei existenţi devin mai atenţi şi mai precauţi în a investi în perioade de criză politică. Chiar şi circulaţia turistică de business în România a scăzut în perioada bătăliei politice. În schimb, relocarea unor activităţi de către multinaţionale în alte ţări nu are legătură cu vreo criză politică în România, ci de criza economică mondială, în căutarea acestora de forţă de muncă mai ieftină, de un sistem de impozitare mai mic şi stabil, în concluzie, de obţinere de profit.
● Cum aţi caracteriza situaţia economică a României în acest moment?
● România are astăzi o prognoză privind creşterea PIB-ului, revizuită în scădere de Comisia Europeană, urmare, în special, a efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare. Pe fondul reducerii investiţiilor din sectorul privat şi a amânării unora pentru 2013, investiţiile publice rămân factorul cel mai important în economie. Dacă şi absorbţia fondurilor europene s-ar îmbunătăţi, România ar putea avea creştere economică. Dar reducerea ritmului de creştere va însemna, evident, un minus de cel puţin 270 milioane de euro încasări la buget, aşa cum scăderea cererii de pe piaţa zonei euro pentru produsele româneşti va afecta puternic exportul. Dacă adăugăm şi anul agricol modest, vom vedea că situaţia economică a ţării stagnează şi, o dată cu acestea, vom constata o stagnare şi în situaţia financiară a populaţiei, asociată standardelor tot mai dure ale creditării bancare.
● Preşedintele PE, Martin Schulz, lăuda stabilitatea macroeconomică a României. Când se vor regăsi aceste aprecieri şi în traiul de zi cu zi al românului?
● Stabilitatea macroeconomică a României este o certitudine şi se reflectă asupra cetăţenilor, fie că este vorba de reîntregirea salariilor bugetarilor sau la revenirea la nivelul pensiilor de dinaintea impozitării abuzive. Adăugând la aceasta şi ieşirea din recesiune a României, putem vorbi şi de perspectiva unor efecte pozitive în buzunarul cetăţenilor: mă refer, în special, la revenirea la impozitarea diferenţiată, care va avantaja populaţia cu venituri mici, cât şi la proiectata reducere a TVA la alimentele de bază.
● Care ar fi, după părerea dvs., măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru combaterea evaziunii fiscale?
● Este alarmantă informaţia pe care Curtea de Conturi a prezentat-o cu privire la economia subterană şi evaziune. De altfel şi semnalele de la UE cu privire la gestionarea fondurilor europene pe diverse programe sunt la fel de alarmante. Legislaţia noastră este clară şi totul depinde acum de performanţele şi corectitudinea instituţiilor statului. Un rol important în combaterea evaziunii va constitui în continuarea procesului de privatizare, eliminând statul din sursa de corupţie o dată cu ieşirea acestuia din acţionariatul societăţilor aflate încă în portofoliul său. Cât timp statul va rămâne acţionar la societăţi comerciale, în afara celor strategice, tentaţia afacerilor cu statul va exista şi, deci, implicit, evaziunea. Apelarea la un grand al Băncii Mondiale pentru controlul vamal al produselor de contrabandă la graniţele non-UE ar putea reduce evaziunea şi în acest sector.
● Credeţi că este posibilă reducerea TVA? Dacă aţi fi premierul României care ar fi primele trei măsuri economice pe care le-aţi lua?
● Reducerea evaziunii fiscale şi a economiei gri, creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor, reducerea arieratelor şi accesarea fondurilor europene pot asigura premisa reducerii TVA, chiar în viitoarea guvernare Ponta, după alegeri. Aceasta ar fi o măsură care ar încuraja serios investitorii străini şi autohtoni. Aş propune, însă, ca Guvernul să debaraseze ministerele de administrarea societăţilor din portofoliu, ca peste tot în ţările UE. Ministerele trebuie să rămână cu atributul principal de a redacta şi a elabora politici publice şi strategii de dezvoltare, iar întreg patrimoniul privat al statului (active şi participaţii) să fie concentrat într-o singură autoritate centrală subordonată direct primului ministru. Fie că este vorba de participaţiile la băncile de stat, cele din companiile din subordinea ministerelor economiei, precum şi activele Administraţiei Domeniului Statului, RAPPS sau cele evacuate ale MApN, toate pot constitui o importantă sursă de venit la bugetul de stat, printr-un program de privatizări corect şi transparent, care să evite situaţiile prin care unii pretinşi investitori pot să blocheze procesele de privatizare negociate cu creditorii internaţionali. Acest proces trebuie să cuprindă, în continuare, selecţia managerilor privaţi, dar şi o legislaţie îmbunătăţită care să permită autorităţii să joace de la egal la egal pe piaţa financiară şi bursieră, astfel încât proprietatea privată a Statului să fie cât mai eficient gestionată. Şi nu în ultimul rând, aş vrea să soluţionăm legislativ problema restituirii proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist. S-ar pune capăt astfel gravelor erori în procesul de evaluare a proprietăţilor restituite şi ar genera echitate în acest proces, devenit un adevărat coşmar, cu efecte serioase asupra deficitului bugetar anual. Aruncarea pe apa sâmbetei a 4 miliarde de euro, reprezentând participaţii la principalele companii naţionale strategice din domeniul energetic trebuie reconsiderată şi investigată în regim de urgenţă.
Citește pe Antena3.ro
