Majorarea preţului la agentul termic este miza disputei dintre Elcen, RADET şi ANRE. Ca să nu crească tarifele la consumatori, Primăria trebuie să dea în plus 78 de milioane de lei pentru compensări.
Majorarea preţului la agentul termic este miza disputei dintre Elcen, RADET şi ANRE. Ca să nu crească tarifele la consumatori, Primăria trebuie să dea în plus 78 de milioane de lei pentru compensări.
Scumpirea gigacaloriei la iarnă este adevărata miză a războiului
apei calde desfăşurat în această săptămînă între Elcen şi RADET. Elcen a anunţat
în repetate rînduri că majorarea cu 11,2% a preţului de producător a
gigacaloriei nu-i este suficientă, deoarece a înregistrat numai pe primele şase
luni ale anului pierderi de 110 milioane de lei. Mai mult, a solicitat o
majorare a preţului de producere a agentului termic cu 25% către Autoritatea Naţională
de Reglementare în Energie (ANRE). Miza disputei o constituie suma de 78
milioane de lei, aproximativ 21,6 milioane de euro, bani pe care Primăria
Bucureştiului trebuie să îi scoată din conturi pentru compensările de
combustibil.
CALCULE. În acest
moment, o gigacalorie este facturată în Bucureşti cu 119 lei. Potrivit datelor
furnizate de RADET, energia pleacă de la poarta Elcen în acest moment cu un preţ
de 144,35 lei pe gigacalorie. Însă preţul final este de 247,63 lei, după ce se
trece adaosul Regiei. Ca să fie facturat cu 119 lei, Primăria mai acordă
diferenţa, drept compensare pentru achiziţia de combustibili. O creştere cu 25%
a preţului de producţie la energia termică ar însemna un plus de 36,08 lei la
preţul de producţie, care ar deveni astfel 180,43 lei pe o gigacalorie. RADET
va fi obligată să adauge şi ea la preţ noile costuri, ceea ce ar face preţul
final înainte de compensare să ajungă 283,71 lei. Dacă la actualele tarife
compensarea dată de Primărie e de 128,63 lei, majorarea ar face ca autorităţile
locale să dea 164,71 lei, cu 28% mai mult faţă de ultimul an, pentru ca
gigacaloria să rămînă la acelaşi preţ pentru populaţie. Conform datelor
Ministerului Administraţiei şi Internelor (MIRA), totalul compensărilor pentru
sezonul de iarnă 2008-2008 a fost de 280,13 milioane de lei, inclusiv TVA.
Astfel, cei 28% în plus sînt 78,13 milioane de lei.
Pierderile urcă preţul
"Cînd ai o pătură mică şi eşti doi în pat, tragi de la celălalt", a declarat Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE) despre situaţia creată. De altfel, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, preciza în urmă cu două săptămîni că este în măsură să demonstreze că preţurile practicate de Elcen sînt crescute artificial. Şi Dan Andreescu, director de dezvoltare la firma General Turbo, cu activităţi în sectorul energetic, declara recent că preţul gigacaloriei este dublu faţă de costul de producţie şi că astfel se subvenţionează încrucişat producţia de energie electrică. El avertiza că "metodologia actuală de calculare a preţurilor dezvoltată ANRE face ca o gigacalorie să fie 25-30 de euro, în vreme ce costul ei de producţie este de 10-12 euro". Tocmai de aceea, premierul Tăriceanu a anunţat că pînă în toamnă o firmă de audit va face un control la Elcen pentru a verifica structura costurilor. Pe de altă parte, Elcen este nemulţumită că a ajuns pe pierdere şi trebuie să îşi facă stocurile de iarnă. Mai mult, preţul gigacaloriei se dublează de la poarta termocentralelor, ceea ce indică pierderi în reţeaua RADET. De altfel, oficialii Regiei au admis că au "consum tehnologic" de 22%, în vreme ce media europeană este de 18%.
Metoda utilizată de Elcen a fost folosită cu succes de distribuitorii de gaze naturale. Aceştia s-au plîns în nenumărate rînduri că ajung pe pierdere, au cerut majorări de preţ la ANRE şi le-au obţinut după ce au ameninţat că decuplează datornicii. Pe acelaşi calapod, Elcen ameninţă cu oprirea furnizării de apă caldă către RADET dacă nu i se plătesc datoriile istorice, care, cumulate cu cele actuale, ajung la 750 de milioane de lei. Elcen şi RADET gestionează o treime din energia termică furnizată în România, aproximativ 4 milioane de gigacalorii.
SOLUŢII DE IEFTINIRE.
"În România, centralele ard gazul metan cu tehnologie din anii ’70 şi
la randamente de aproximativ 37%. În Franţa, de exemplu, există 60% randament
la producerea energiei electrice şi de 90% în cogenerare", a completat
Jean Constantinescu. El a mai spus că singura soluţie este ca centralele să fie
modernizate foarte rapid. Pentru aceasta, centralele care deservesc Bucureştiul
să fie trecute la Primărie, iar apoi să fie concesionate unui investitor, pe
modelul din oraşul Ploieşti. Aici, Dalkia a luat în concesiune producţia şi
furnizarea energiei termice. Rezultatele s-au văzut deja, Ploieştiul fiind
singura localitate din ţară unde preţul gigacaloriei s-a ieftinit, începînd cu
1 aprilie, de la 107 la 100 de lei.