Modelul Dacia, soluţie pentru americani

GM, Ford şi Chrysler se zbat pentru supravieţuire şi cer autorităţilor americane ajutoare de 34 de miliarde de dolari. General Motors şi-a rezervat o porţie de 18 miliarde. Ford a cerut 9 miliarde, iar Chrysler s-a mulţumit cu 7 miliarde dolari. O publicaţie canadiană spune că cei trei giganţi ar face bine să urmeze modelul Dacia şi să fabrice maşini ieftine, sigure şi cu marje ridicate de profit.

Producătorii americani ar putea găsi inspiraţia pentru relansarea activităţii în evoluţia constructorului auto Dacia, care produce maşini ieftine, sigure şi cu marje de profit ridicate, comentează cotidianul canadian The Globe and Mail. Lecţia pentru industria auto americană arată că nu este obligatorie folosirea tehnologiei de ultimă oră pentru a obţine profit pe o piaţă foarte competitivă, fiind necesară o maşină ieftină, sigură şi atractivă pentru cumpărător. Dacia produce automobile ieftine, cu o marjă de profit considerabilă, ale căror manevrabilitate şi inginerie, mai puţin însă aspectul exterior, sunt apropiate standardelor ultimelor modele ale grupului francez Renault, proprietarul Dacia, scrie The Globe and Mail.

O criză economică şi-o recesiune ce-au bântuit SUA “undercover” de mai bine de un an. Abia în urmă cu câteva zile economiştii au îndrăznit să-i spună pe nume: Recesiune. Partea bună, spun tot ei, este că situaţia economică e pe cale să se îndrepte. Dar răul n-a trecut, ci va atinge noi culmi, ameninţă economiştii.

CASA ALBĂ, ÎN ALERTĂ
Barack Obama, preşedintele-ales al SUA, a avertizat că în economie situaţia se va înrăutăţi în perioada următoare. Obama a mai precizat că susţine un plan de a salva de la faliment constructorii auto din Detroit, adăugând că orice lider din domeniul auto “care nu înţelege urgenţa situaţiei nu este dispus să ia decizii grele şi să se adapteze noilor circumstanţe... ar trebui să plece”. Preşedintele ales a acuzat directorii companiilor că în mod persistent au avut o abordare “cu capul în nisip”. “Ultimul lucru pe care îl vreau să se întâmple este ca industria auto să dispară, dar sunt de asemenea îngrijorat că vom pune 10 miliarde de dolari sau 30 de miliarde de dolari sau oricâte miliarde de dolari într-o industrie şi apoi, şase luni mai târziu, să vină înapoi cu pălăria în mână şi să spună: Daţi-mi mai mult”, a spus Barack Obama.

MILIARDE DE DOLARI
Rick Wagner, director executiv al General Motors, Alan Mulally, preşedinte şi director executiv Ford Motor Company, şi Robert Nardelli, director-executiv pentru Chrysler, au venit la Washington cu temele făcute şi cu multă umilinţă. Măcar şi de ochii publicului. Au parcat avioanele private ale companiilor binişor, la Detroit. Au ales în schimb să pună la încercare noile produse ale companiilor: hibrizii electrici. Primirea la Washington DC, după opt ore de condus, a fost pe măsură. Mass-Media a rămas impresionată.

Audierile din cadrul Senatului şi apoi din Camera Reprezentanţilor au fost urmărite cu “gura la suflet” de sute de mii de americani şi de lumea internaţională. “Suntem astăzi aici pentru că am făcut greşeli (… ) dar am învăţat lecţiile”, a spus Wagner, directorul GM, “iar ţelul companiei este în acelaşi plan de importanţă cu cel al naţiunii”, a mai spus Wagner.

BANI MULŢI, PLATĂ TÂRZIE
General Motors are nevoie de “ajutor temporar”, compus din 12 miliarde de dolari în împrumut, dintre care 4 miliarde puşi la dispoziţie “imediat”, iar 6 miliarde în “linie de credit”. Conform planului în 100 de pagini de recuperare a companiei, înaintat Congresului, suma totală va fi achitată până în anul 2020, dar plata nu va fi iniţiată mai devreme de 2011. Altfel spus, General Motors va avea la dispoziţie 18 miliarde de dolari din banii publicului pe care să-i folosească “gratis” vreme de 3 ani. Chrysler, cel mai mic dintre producătorii auto, dă de lucru la peste un milion de oameni. Robert Nardelli, directorul companiei, a spus că are nevoie de 7 miliarde de dolari până la sfârşitul anului. Chrysler a pierdut anul acesta 6,5 miliarde dolari în vânzări, ceea ce înseamnă 650.000 mai puţine maşini vândute decât în 2007. Chrysler este cel mai mare producător de autovehicule electrice al naţiunii. Compania îşi propusese să producă încă 500.000 astfel de maşini până în 2013.

Dar congressmenii nu au fost convinşi de planul de “recuperare” prezentat de Chrysler. “Din ce citesc eu aici, Chrysler vrea banii pentru a rezista pe piaţă cât să-şi găsească un mire să se mărite”, a spus un congressman.

POLITICIENI ÎN DERUTĂ
Majoritatea populaţiei este împotriva acordării împrumutului, iar politicienii se tem că vor fi taxaţi de alegători atunci când vor candida pentru un nou mandat în Congres. Unul dintre aceştia a propus să le dea constructorilor auto din Detroit doar 4 miliarde de dolari, apoi să urmărească încotro se îndreaptă situaţia după Sărbătorile de iarnă. Însă din nou, analiştii economici spun că decizia ar putea avea un efect negativ. “Cine cumpără maşini de la o companie aflată în prag de faliment?”, se întreabă aceştia retoric. “Ori ajutăm, ori nu ajutăm?”

SOLUŢIA MORALĂ
Şi ajungem din nou la întrebarea primordială. De ce au ajuns producătorii auto în situaţie de criză şi din vina cui. Aceasta nu este prima criză economică şi nici ultima. Nu este nici cea mai mare, dar nici cea mai umilă. Nişte giganţi precum General Motors, Ford şi Chrysler ar fi trebuit să aibă pregătite măsuri de preîntâmpinare a situaţiei.

Americanii de rând sunt împotriva acordării ajutorului financiar. Firmele ar trebui să depună actele pentru faliment, să se restructureze şi să se reorienteze în business, spun aceştia. Doar aşa vor face faţă concurenţei internaţionale. Dar când la mijloc sunt 2,5 milioane de locuri de muncă, create exclusiv de industria auto, politicienii americani înclină către o soluţie “morală”, pentru acordarea împrumutului de 34 miliarde de dolari. Şi apoi să spună multe, multe rugăciuni ca firmele să nu intre în faliment.