Modificarea Legii RCA întârzie, Comisia Europeană ne bagă în infringement

Aceasta din urmă este una dintre cele mai așteptate modificări deoarece ea înseamnă majorarea consistentă a despăgubirilor acordate victimelor accidentelor rutiere în baza polițelor RCA, dar și a despăgubirilor acordate de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) în cazul falimentelor societăților de asigurări. Acum, România are termen două luni de zile pentru a transpune directivele europene în cauză, în caz contrar va primi un aviz motivat, a doua etapă a procedurii, ultima etapă fiind sesizarea Curţii de Justiţie a UE de unde ne pot veni sancțiuni financiare consistente.

Conform Directivei (UE) 2021/2118 de modificare a Directivei 2009/103/CE, sumele acoperite de asigurările de răspundere civilă auto (RCA) cresc în cazul vătămărilor corporale la 6.450.000 euro/ accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, sau la 1.300.000 euro pentru fiecare persoana prejudiciată. În cazul daunelor materiale, despăgubirile au crescut la 1.300.000 euro/accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate. În prezent, limitele de despăgubire sunt de 1.220.000 euro pentru daune materiale și de 6.070.000 euro pentru vătămări corporale și decese. În cazul statelor membre care nu au adoptat moneda euro, sumele minime se convertesc în moneda lor națională prin aplicarea cursului de schimb în vigoare stabilit de Banca Centrală Europeană la sfârșitul fiecărui an, astfel cum este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Reglementarea este una de minim, astfel încât fiecare țară comunitară poate adopta, prin legislația proprie, valori mai mari ale sumelor menționate.

RCA pentru trotinetele și bicicletele electrice

Potrivit proiectului de modificare a legii RCA, vor avea nevoie de o poliță de asigurare obligatori trotinetele și bicicletele electrice care au o viteză maximă mai mare de 25 km/h sau cele care au o masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h. Potrivit proiectului aprobat de Guvern se precizează că pe piața din România au intrat numeroase tipuri de vehicule motorizate care nu se pot înmatricula sau înregistra, dar care produc accidente soldate cu daune materiale și persoane rănite, ori chiar decese. În ultimii trei ani, numărul accidentelor în care au fost implicate trotinete s-a dublat de la un an la altul, de la 520 de accidente în 2020, la 1.221 în 2021 şi la 2.218 în anul 2022. Potrivit unui raport al Inspectoratului General al Poliției Române, numai în primele zece luni ale anului trecut au fost consemnate 1.865 de accidente.

Mai întâi vacanța parlamentară, după care votul

Termenul-limită pentru introducerea în legislația internă a acestor prevederi era data de 23 decembrie 2023. Ele se regăsesc în România în proiectul privind modificarea Legii RCA (Legea 132/2017) propus încă din vara anului trecut de către Autoritatea de Supraveghere Financiară Ministerului Finanțelor. Proiectul a fost adoptat de Guvern de-abia la sfârșitul anului trecut, dar acum el trebuie să aștepte întoarcerea parlamentarilor din vacanță pentru a fi votat. În situația României se mai află Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Luxemburg, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Termen mai scurt pentru plata despăgubirilor în cazul falimentelor

Tot până pe 23 decembrie avea termen de intrare în vigoare și modificarea Legii 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) pentru a o pune de acord cu prevederile impuse de Directiva UE 2021/2118. Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului de modificare a legii de funcționare a FGA se referă la scurtarea termenelor de plată a despăgubirilor de către fond în cazul unor falimente ale asigurătorilor. Termenul de plată a despăgubirilor se va reduce de la o perioadă care poate însemna astăzi ani, la numai șase luni de la depunerea solicitării. Pentru a avea banii necesari, FGA se va putea împrumuta la stat, sumele necesare fiindu-i puse la dispoziție în termen de 30 de zile de la data solicitării. Dreptul păgubiților RCA de a solicita plata sumelor cuvenite de la FGA începe din momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei ASF prin care se constată starea de insolvență a asigurătorului și imposibilitatea redresării acestuia. Ministerul Finanțelor va fi autorizat să lanseze împrumuturi de stat, potrivit noilor reglementări introduse, iar FGA va fi autorizat să contracteze împrumuturi și va putea solicita Guvernului să le garanteze. Modelul de împrumut de la stat propus pentru FGA este copiat după cel prevăzut în legislație pentru Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare gestionat de BNR. De asemenea, FGA va putea realiza contra cost constatări de daună în cazul accidentelor rutiere pentru a-și completa veniturile. Măsurile apar ca o necesitate, având în vedere că UE impune, prin Directiva UE 2021/2118, creșterea pragurilor maxime de despăgubire, ele adăugându-se sursei clasice de alimentare a FGA, care este reprezentată de cotizațiile firmelor de asigurări care activează pe piața românească. 

FGA are pentru falimentele în curs, conform legislației actuale, despăgubirea limitată la nivelul maxim de 500.000 de lei pe asigurare, dar după ce va intra în vigoare Directiva UE 2021/2118 vor crește limitele în cazul despăgubirilor materiale la 6,4 milioane de lei, iar pentru deces și vătămări corporale - la un nivel maxim de 32 milioane de lei pe asigurare.

Facilități pentru atragerea forței de muncă înalt calificate non-UE

România are acum termen două luni pentru transpunerea în legislația naţională a directivei pentru atragerea pe piaţa muncii a imigranţilor înalt calificaţi din afara UE. Termenul-limită pentru preluarea prevederilor europene în legislația internă a fost data de 18 noiembrie, dar nu am reușit să respectăm această dată. Alături de țara noastră pe această listă se mai află Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Reglementarea, cunoscută sub numele de „Directiva asupra Cărţii Albastre UE”, stabileşte condiţiile de intrare şi rezidenţă pentru cetăţenii din statele terţe înalt calificaţi care vin să se stabilească şi să muncească într-una dintre ţările UE. Directiva introduce norme mai eficiente pentru atragerea lucrătorilor înalt calificaţi în UE şi care includ condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a se deplasa mai uşor între statele UE pentru găsirea unui loc de muncă.

UE introduce taxarea emisiilor de carbon pentru noi sectoare

Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de seră i s-au adus o serie de modificări care au intrat în vigoare în mai 2023. Aceste modificări consolidează normele existente, le extind la transportul maritim și introduc tarifarea emisiilor de carbon într-o serie de sectoare ale economiei prin stabilirea unui nou sistem separat de comercializare a cotelor de emisii pentru clădiri, transport rutier și combustibili utilizați în mici industriile emitente. Noile reguli stabilesc, de asemenea, înființarea unui Fond pentru climatul social finanțat din veniturile obținute prin comercializarea certificatelor de emisii pentru a se asigura că tranziția este echitabilă pentru toți.

Deocamdată, 26 de state membre (Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia) nu au comunicat transpunerea integrală în dreptul intern a Directivei (UE) 2023/958 și a noilor prevederi ale Directivei (UE) 2023/959 până la termenul-limită de 31 decembrie 2023.

Vânzarea creditelor neperformante nu trebuie să afecteze consumatorii

Directiva (UE) 2021/2167 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite (Directiva NPL) creează o piață secundară a UE care funcționează bine pentru creditele neperformante prin stabilirea regulilor de autorizare și supraveghere a cumpărătorilor de credite și a administratorilor de credite. Ele oferă un set de criterii armonizate care să permită administratorilor de credite să comercializeze creditele neperformante la nivel transfrontalier (pașaportul pentru administratorii de credite). Directiva NPL prevede un set de garanții pentru a consolida protecția consumatorilor. Se asigură că transferul drepturilor creditorului nu modifică obligația contractuală inițială dintre părți. Cel mai important, Directiva NPL introduce măsuri semnificative de toleranță pentru protejarea consumatorilor, cum ar fi refinanțarea contractului de credit, amânarea plății ratelor datoriei, modificarea ratei dobânzii sau iertare parțială, precum și cerințe de informare pentru creșterea transparenței în relația cu creditorul. Statele membre au fost obligate să adopte și să publice măsurile de transpunere a Directivei NPL în legislația națională până la 29 decembrie 2023. Alături de România, țările care nu au respectat termenul-limită sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Lupta împotriva evaziunii cu TVA, blocată în Parlament

Directiva (UE) 2020/284 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 și ea introduce noi reguli de transparență care valorifică informațiile colectate de furnizorii de servicii de plată (PSP) pentru a ajuta statele membre ale UE să combată frauda cu taxa pe valoarea adăugată (TVA). Trei state membre - Irlanda, Cipru și România - nu au comunicat transpunerea completă a directivei în dreptul intern până la data-limită de 31 decembrie 2023. Introducerea noilor reglementări a fost operată de Guvern printr-un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, dar el este blocat în Parlament. Ultimul raport al Comisiei Europene privind decalajul încasării TVA arată că în 2021 în România diferența dintre ceea ce se poate colecta teoretic și TVA-ul colectat efectiv a fost de 36,7%, cu peste 10% mai mare decât cea înregistrată de următoarea clasată, Malta. Practic, țara noastră a înregistrat pierderi de circa șapte miliarde de euro asociate fraudei cu TVA.