Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Directiva UE 2024/2831 și impactul în România
România intră într-o nouă etapă de reglementare a muncii pe platformele digitale. Directiva (UE) 2024/2831, care trebuie transpusă în legislația națională până la 2 decembrie 2026, aduce clarificări esențiale privind delimitarea dintre munca salariată și activitatea independentă, cu efecte directe asupra lucrătorilor, platformelor digitale și IMM-urilor.
România, obligată să aplice Directiva (UE) 2024/2831
Uniunea Europeană a adoptat Directiva (UE) 2024/2831 privind munca pe platformele digitale, un act normativ menit să adapteze legislația muncii la realitățile economiei digitale. Statele membre, inclusiv România, au termen până la 2 decembrie 2026 pentru transpunerea prevederilor în legislația națională.
Directiva reprezintă un pas major în modernizarea relațiilor de muncă și urmărește să ofere securitate juridică într-un domeniu aflat în continuă expansiune, marcat de modele flexibile de colaborare și de utilizarea intensivă a tehnologiei.
Ce aduce nou Directiva (UE) 2024/2831
Actul european introduce o serie de principii și reguli-cheie, esențiale pentru piața muncii:
- clarificarea criteriilor de delimitare între munca dependentă (salariată) și munca independentă, în special în contextul noilor forme de activitate economică;
- consolidarea protecției persoanelor care desfășoară activități economice pe platformele digitale, fără a limita însă inițiativa antreprenorială;
- promovarea unui cadru echilibrat care să asigure securitate juridică, transparență și predictibilitate pentru angajatori, lucrători și colaboratori independenți;
- respectarea principiului flexibilității pieței muncii, în paralel cu protejarea drepturilor fundamentale.
Rolul IMM România în procesul de transpunere
IMM România, alături de alți parteneri sociali reprezentativi, s-a implicat activ în elaborarea proiectului de act normativ care va transpune Directiva (UE) 2024/2831 în legislația națională. Scopul declarat este apărarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii și adaptarea cerințelor europene la specificul economiei românești.
În noul proiect legislativ se face o clarificare considerată esențială pentru piața muncii: persoanele care desfășoară activități prin intermediul platformelor digitale pot activa fie ca prestatori independenți de servicii, fie ca lucrători, în funcție de modul concret de organizare a activității.
Această abordare respectă spiritul directivei europene, evită calificările automate și păstrează flexibilitatea specifică economiei digitale.
Delimitarea clară dintre prestator independent și lucrător
Proiectul de act normativ prevede explicit că încadrarea unei persoane ca lucrător nu se face formal, ci doar atunci când există o relație de dependență reală față de platforma digitală sau față de intermediarii acesteia.
Pentru stabilirea existenței unei relații de muncă dependente, partenerii sociali au convenit asupra unui set de criterii obiective, care trebuie îndeplinite cumulativ.
O persoană este considerată lucrător, și nu prestator independent, dacă sunt întrunite simultan următoarele condiții:
a) persoana este obligată să accepte toate sarcinile de lucru care îi sunt atribuite sau nu poate stabili un număr maxim de sarcini pe care le poate accepta, iar refuzul acestora conduce în mod automat și nemijlocit la încetarea raportului contractual;
→ acest criteriu evidențiază lipsa libertății de a-și organiza activitatea, element specific muncii dependente.
b) este prevăzută interdicția de a presta servicii pentru alte entități terțe, inclusiv pentru concurenții direcți ai platformei digitale de muncă;
→ exclusivitatea impusă limitează autonomia economică și indică o subordonare față de platformă.
c) platforma digitală de muncă și/sau intermediarul are dreptul de a sancționa disciplinar persoana care lucrează pe platformă;
→ existența unui mecanism de sancționare disciplinară este un element definitoriu al raportului de muncă.
d) persoanei îi este interzisă utilizarea de interpuși, angajați sau subcontractanți pentru executarea sarcinilor atribuite prin platformă, cu excepțiile expres prevăzute de lege;
→ această interdicție exclude libertatea de organizare a activității, specifică prestatorilor independenți.
e) persoana își desfășoară activitatea utilizând resursele materiale impuse de platforma digitală de muncă, cu excepția dispozitivelor impuse de legislație, de autorități sau a celor necesare accesului la platformă, fără a condiționa accesul la aceasta;
→ impunerea mijloacelor de lucru este un indicator clar al controlului exercitat de platformă.
Ce efecte produce noul cadru legislativ
Prin stabilirea acestor criterii cumulative, proiectul de act normativ:
- protejează persoanele aflate într-o relație de muncă dependentă reală;
- menține și legitimează munca independentă autentică și antreprenoriatul digital;
- evită reîncadrările forțate sau generalizate;
- oferă IMM-urilor și platformelor digitale un cadru predictibil și coerent.
Poziția IMM România
IMM România subliniază că transpunerea Directivei (UE) 2024/2831 trebuie să asigure un echilibru corect între protecția lucrătorilor și susținerea mediului antreprenorial.
Organizația susține necesitatea unei încadrări profesionale corecte a persoanelor active pe platformele digitale, precum și respectarea obligațiilor fiscale, prin plata corectă a taxelor și contribuțiilor la bugetul de stat. Un cadru legislativ clar și predictibil este considerat esențial atât pentru lucrători, cât și pentru operatorii economici.
Totodată, IMM România atrage atenția asupra importanței menținerii și sprijinirii antreprenoriatului și a activităților independente, văzute ca un motor de inovare, flexibilitate și creștere economică.
În viziunea organizației, România trebuie să susțină activ economia digitală, iar legislația rezultată din transpunerea directivei europene trebuie să fie adaptată realităților pieței, proporțională și suficient de flexibilă pentru a permite dezvoltarea acestui tip modern de activitate economică.
Reglementările nu ar trebui să descurajeze inițiativa privată sau să limiteze modelele economice moderne, ci să creeze premisele unei dezvoltări sustenabile, competitive și conforme cu principiile economiei de piață.
Citește pe Antena3.ro
