Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) care se află în centrul scandalului legat de oprirea furnizării apei care a afectat peste 100.000 de oameni din județele Prahova și Dâmbovița, pregătesc reabilitarea acumulării Lunca Mare. Dacă ar fi fost funcțională, ea ar fi fost soluția salvatoare pentru locuitorii din cele două județe afectați de lipsa apei. De fapt, scopul pentru care a fost construită era exact acesta, să fie folosită în cazuri de urgență precum cel petrecut la Barajul Paltinu. Ministerul Mediului se pregătește abia acum să reabiliteze acest bazin
Este vorba despre proiectul „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”, pentru care Ministerul Mediului a pregătit deja un proiect de lege. Investiția se ridică la peste 116 milioane de lei, cu TVA inclusă, iar lucrările pe teren vor dura doi ani, la care se mai adaugă timpul pentru proiectare. Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Executarea lucrărilor va necesita golirea bazinului.Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), sunt în patrimoniul public al statului, aflat în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operat de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen (S.H.P.T.), cu rol în asigurarea sursei de apă potabilă pentru oraşul Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură, se precizează în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern.
Lucrări cu o vechime de aproape 40 de ani
Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 - 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii. Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții în ceea ce privește nivelul maxim al apei în bazin.
După executarea lucrărilor de reabilitare, Bazinul de Apă Curată Lunca Mare va avea un volum de 261,50 mii metri cubi.
Ce se urmărește
Prin realizarea lucrărilor de reabilitare la Bazinul de Apă Curată și la lucrările anexe se va avea în vedere:
- stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată;
- refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier;
- stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila;
- urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații.
Investițiile și reparațiile capitale la acest bazin intrau în sarcina ANAR și doar reparațiile curente intrau în atribuțiile ESZ, acest lucru fiind demonstrat inclusiv de proiectul pe care Ministerul Mediului l-a pus acum în dezbaterea publică. Ministra Diana Buzoianu a încercat însă obsesiv să inducă ideea că vinovată de această situație este compania de apă Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.
Rezervorul de apă curată pentru situații de urgență era avariat
Bazinul de Apă Curată Lunca Mare a fost construit special pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă. Dacă acest bazin ar fi fost în condiții de funcționare, ca și conducta de alimentare cu apă care putea prelua și ține în acel B.A.C. un anumit volum de apă care să poată să fie tratată pentru a deveni potabilă, problemele de astăzi, când peste 100.000 de oameni au fost lăsați fără apă în județele Prahova și Dâmbovița, nu ar fi existat. Cea care ar fi trebuit să țină în regim perfect de funcționare bazinul Lunca Mare și conducta de apă este Administrația Națională Apele Române, aflată în directa subordine a Ministerului Mediului.
Reabilitarea B.A.C. Lunca Mare, tergiversată la nivel ministerial
Bazinul de Apă Curată (B.A.C.) Lunca Mare face parte dintr-o amenajare hidrotehnică ce se desfășoară pe o lungime de 3 km în albia majoră a râului Doftana, între Cheile Brebu (unde se afla Priza de apă brută Brebu) și Barajul Voila și este realizată conexiunea cu conductele ce alimentează Stația de tratare a apei Voila. Scopul acestuia este de a realiza o acumulare-tampon de apă curată pentru Stația de Tratare a Apei Voila în situații de viituri. Volumul de nivel maxim este 315.000 mc, iar volumul util este 258.000 mc. ESZ Prahova S.A. a întocmit încă din 2021 Nota conceptuală pentru „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare”. Documentul a fost însușit de ANAR și Ministerul Mediului, însă birocrația a frânat procesul ani întregi. ANAR a transmis societății de apă, prin adresa nr. DDI-PI/28960/31.10.2025, referitor la realizarea investiției „Reabilitarea Bazinului de apă curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova” că a fost emis Avizul CTE M.M.A.P. nr. 31/30.09.2025 și urmează să fie supusă avizării documentația în cadrul Consiliului lnterministerial, urmând ca în anul 2026 să se emită actul aprobator prin Hotărâre de Guvern. După aprobarea indicatorilor tehnico-economici și sub condiția asigurării fondurilor necesare, durata de realizare a investiției este de 32 de luni, din care 8 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție.
Între timp, până când birocrația ministerială să se pună în mișcare, a lovit dezastrul, iar cei care plătesc sunt nevinovații. Să sperăm că doar deocamdată.


