Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe lângă investițiile estimate în cadrul planului Transelectrica (TYNDP), respectiv 1,43 de miliarde de euro până în 2030/2031, în estimările analizelor au fost incluse și proiecte propuse, precum cele două cabluri de curent continuu la înaltă tensiune (HVDC), respectiv: cablul submarin Georgia - România (2,2 miliarde de euro) și cablul de interconectare România - Ungaria pe direcția Arad - Constanța Sud (2,75 de miliarde de euro), care să preia energie generată de noi capacități instalate în zona Dobrogei.
E nevoie de un cadru legislativ stabil
Raportul prezintă o serie de recomandări de politici publice care să faciliteze realizarea investițiilor necesare. Pentru aceasta este nevoie de cadru de reglementare stabil, clar și favorabil investițiilor. Cadrul de reglementare actual necesită o serie de ajustări pentru a răspunde nevoilor crescute de investiții în rețelele de energie electrică. Finanțarea unei mari părți a investițiilor prin venituri bazate pe tarife va impune o povară a costurilor pentru consumatori. Cu aproximativ 400 de milioane de euro investite în rețelele de distribuție, tariful reprezintă în prezent aproximativ 30% din factura totală pentru consumatorii de joasă tensiune (5 - 5,5 euro) cu un consum mediu lunar de 100 kWh.
Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare, investițiile ar trebui să crească de aproape patru ori, ajungând la aproximativ 1,2 - 1,6 miliarde de euro/an până în anul 2030.
Creșterea stimulentelor pentru OSD
Prin urmare, noua, respectiv a cincea perioadă de reglementare pentru activitatea de distribuție, care va începe în anul 2025, ar trebui să sporească stimulentele pentru ca OSD (Operatorul Sistemului de Distribuție - n.red.) să utilizeze fondurile UE pentru investiții. În plus, ANRE ar trebui să analizeze cu atenție cele mai bune practici din alte țări ale UE în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în rețele și accelerarea digitalizării, limitând, în același timp, impactul asupra consumatorilor.
Creșterea finanțării prin mecanismele UE
În prezent, a doua cea mai importantă sursă de finanțare pentru investițiile în rețelele de energie electrică din România, pe lângă veniturile de tarife, este reprezentată de sumele din Fondul de Modernizare. Acesta include două scheme de sprijin legate de rețea: (i) una dedicată OST (Operatorul Sistemului de Transport - n.red.), cu o finanțare nerambursabilă de 400 de milioane de euro, și (ii) o alta pentru OSD, bazată pe licitații, care reprezintă 1,1 miliarde de euro. Deși aceste scheme sunt esențiale pentru sprijinirea investițiilor în rețele, având în vedere necesarul, suma alocată este insuficientă. De exemplu, DSO au depus 105 proiecte în valoare de 2,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul finanțării disponibile, rezultând un deficit de 1,3 miliarde de euro. Acest deficit demonstrează necesitatea ca schema să fie extinsă cu fonduri suplimentare cât mai curând posibil, mai mult având în vedere termenul limită din 2030 pentru alocările din Fondul de Modernizare. Finanțarea ar trebui să acopere nu doar propunerile de proiecte actuale. În plus, schema ar trebui prelungită în cadrul apelului actual de proiecte, pentru a preveni o potențială întârziere birocratică de 1,5 - 2 ani care ar putea apărea odată cu lansarea unui nou ghid de finanțare și care ar putea împiedica investițiile planificate, inclusiv o introducere accelerată a contoarelor inteligente (smart meters).
„Având în vedere rolul critic al rețelelor și cerințele de investiții substanțiale pentru acest sector, strategia industrială a țării ar fi trebuit să ia în considerare contribuția acestui sector la valoarea adăugată națională și efectul său multiplicator asupra altor sectoare economice”.
studiul EPG
Asigurarea unei forțe calificate de muncă
Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale României până în 2030 și implicit cu orizontul 2050, este esențială atragerea de forță de muncă calificată, în special ingineri și specialiști tehnici. Programele de studii din liceele tehnice și universități ar trebui adaptate la noile tehnologii de rețea, la integrarea RES și la digitalizare, potrivit studiului citat. În plus, stimularea educației în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii prin burse, stagii de practică în cadrul companiilor și dezvoltare profesională va contribui la atragerea și păstrarea talentelor în sectorul energetic. În prezent, atât OTS, cât și OSD se confruntă cu un deficit de forță de muncă, ceea ce cauzează întârzieri ale proiectelor.
Consumul de energie va crește în anii următori
Pregătirea pentru un scenariu de back-up, în care necesarul de investiții estimat nu va fi realizat până în anul 2030, ar trebui și el să fie luat în calcul, recomandă studiul EPG. „Contextul global devine din ce în ce mai complicat, fiind planificate investiții masive în centrele de date. Producția globală de transformatoare și, în general, lanțul valoric vor fi supuse unor presiuni enorme, ceea ce va accentua deficitul de lichidități și de forță de muncă din România”, arată realizatorii studiului. Consumul de energie electrică va crește cu cel puțin 60% în perioada 2023 - 2030 la nivelul UE și al Marii Britanii. Potrivit propunerii de revizuire a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), consumul de energie electrică al României ar urma să crească cu aproximativ 38% în perioada 2021 - 2030, de la 46,5 TWh la 64,0 TWh.
România își va dubla puterea instalată până în 2035
Capacitatea instalată a României se va dubla până în 2035, în principal datorită dezvoltării surselor regenerabile, cărbunele va dispărea din 2031, iar primul nou reactor nuclear va apărea în 2029, conform proiectului Strategiei energetice 2025-2035 pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei.
„În ceea ce privește producția de energie electrică, România își propune să-și mențină mixul energetic diversificat, reducând în același timp emisiile de GES prin creșterea susținută a capacităților de producție din surse cu emisii scăzute sau zero. Obiectivul pentru 2035 este atingerea unei capacități instalate de producție de energie electrică de 40 GW, marcând o creștere de 95% față de 2020”, se arată proiectul strategiei. Energiile regenerabile vor reprezenta mai mult de patru cincimi din capacitatea instalată a țării până în 2035, primul reactor nuclear nou va apărea în 2029, cărbunele va dispărea din amestec în 2031, iar din 2036 centralele de gaze ar trebui să folosească și gaze „verzi”. „Din capacitatea proiectată pentru 2035, aproximativ 82,1% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică. La nivelul anului 2035, România își propune să atingă o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică (SRE - E) de 58,5%, de la 41% în 2020. Pentru a atinge obiectivul SRE-E de 58,5% în 2035, este necesară instalarea unor capacități semnificative de producere a energiei regenerabile. Capacitatea instalată de energie eoliană și solară este un element esențial al acestei tranziții. România și-a asumat în cadrul STL (strategiei pe termen lung - n.red.) la nivelul anului 2035 o capacitate instalată de energie eoliană și solară de aproximativ 24 GW, indicând astfel o creștere de 5 ori față de capacitățile de energie instalată eoliană și solară la nivelul anului 2021 (3 GW energie eoliană, respectiv 1,4 GW energie solară). De asemenea, se estimează că în ceea ce privește capacitatea de generare a energiei nucleare ea va rămâne relativ constantă, cu o nouă capacitate care va intra în funcțiune începând cu 2029. Capacitatea de cărbune și lignit este planificată să fie eliminată treptat până la sfârșitul anului 2031, în timp ce capacități pe bază de gaze naturale vor fi gata de utilizare a gazelor verzi, precum hidrogenul, începând cu anul 2036. De asemenea, traiectoria estimată prevede instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice de cogenerare pe bază de hidrogen, biomasă și pe bază de biogaz, precum și instalarea de noi capacități hidro până în 2050. Pentru atingerea acestor obiective este necesară creșterea capacității României de a atrage finanțare europeană pentru dezvoltarea proiectelor de generare din surse regenerabile, pentru a asigura mecanismele de finanțare necesare”, se precizează în proiect.
