Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scrisoarea de intenţie pentru noul acord cu FMI va fi elaborată până la sfârşitul săptămânii, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Asta arată că negocierile sunt aproape de a fi finalizate.
Eficientizarea companiilor cu pierderi va fi cheia noului acord. „Cred că problemele legate de modul de eficientizare a companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Ministerului Economiei vor fi o bună componentă a acestei scrisori”, a declarat Tănăsescu. El a mai adăugat că procesul de restructurare al acestor companii va fi lung. „Nu va fi un proces de o zi, de o săptămână sau o lună, ci un proces care se va derula pe ani de zile. În funcţie de componenta programului de eficientizare pe care companiile o vor prezenta se vor stabili ţinte foarte bine determinate, care să fie duse la îndeplinire pe parcursul programului”, a adăugat Tănăsescu. Vizita delegaţiei FMI se va încheia la 8 februarie.
Restructurarea companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii se va întinde pe o perioadă de minimum doi ani, urmând să beneficieze de sprijinul statului în anii următori doar companiile care vor fi reformate, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, la finalul discuţiilor cu reprezentanţii FMI. Ministrul a precizat că reprezentaţii FMI s-au arătat interesaţi de modul în care decurge absorbţia fondurilor europene şi mulţumiţi de ritmul de absorbţie din ultimele cinci luni.
FMI cere României să liberalizeze preţurile reglementate la gaze naturale şi energie electrică şi să prezinte noi formule de calcul a preţurilor. „Ne solicită reverificarea preţurilor. (...) Preţurile să fie liberalizate, şi în cursul acestui an să ne prezentăm cu o nouă formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat Ariton după două ore de discuţii cu reprezentanţii FMI. El a adăugat că liberalizarea preţurilor reglementate nu înseamnă neapărat creşterea tarifelor plătite de populaţie. România s-a angajat la liberalizarea preţurilor la gaze o dată cu aderarea la UE din 2007. Preţul producţiei autohtone este de 165 de dolari pe mia de metri cubi, în vreme ce gazele de import vin la preţuri duble. Cum ponderea producţiei în preţul final este undeva la 60%, restul costituind-o transportul, distribuţia şi înmagazinarea, ar rezulta ca preţul gazelor să crească cu 30%-50% în funcţie de preţul la care trebuie aliniat, cel mediu european sau cel de import. În România aproape toţi producătorii de electricitate sunt obligaţi de ANRE să aloce o parte a producţie pentru consumul populaţiei, la preţuri stabilite de Autoritate. De asemenea, gazele produse de Petrom şi Romgaz au preţuri de producţie „recomandate” de ANRE.
