FUZIUNE ● organizaţia vrea să reprezinte elita economică
Fuzinea
dintre cele două organizaţii cu denumirea Camera de Comerţ şi Industrie
a Municipiului Bucureşti a readus la normalitate activitatea mediului
economic din Capitală. Noul preşedinte, prof. univ. dr ing. Sorin
Dimitriu, vrea să facă din Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti o
organizaţie a elitei comerciale şi industriale din Bucureşti.
FUZIUNE ● organizaţia vrea să reprezinte elita economică
Fuzinea dintre cele două organizaţii cu denumirea Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a readus la normalitate activitatea mediului economic din Capitală. Noul preşedinte, prof. univ. dr ing. Sorin Dimitriu, vrea să facă din Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti o organizaţie a elitei comerciale şi industriale din Bucureşti.
- Jurnalul Naţional: S-au limpezit lucrurile, acum, la Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti?
Sorin Dimitriu: Vreau să mă refer la cîteva aspecte din trecut, pentru a înţelege cum stau lucrurile. Pînă în anul 2005 a existat o lege (Decretul-lege 139/1990) după care funcţiona sistemul cameral românesc. Legea consfinţea existenţa camerelor judeţene şi a Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Municipiului Bucureşti, aşa-numita CCIRB, ce avea un patrimoniu comun. De fapt, era al camerei naţionale, ca reprezentant al celor 42 de camere teritoriale. În anul 2005 s-a produs separarea Camerei Bucureşti de camera naţională. Acesta este momentul în care s-a organizat, structural vorbind, camera Bucureştiului. Un alt moment important s-a produs în anul 2007, cînd a fost promulgată Legea 335, care a dat coerenţă sistemului cameral, camera naţională preluînd rolul de reprezentativitate în relaţia naţională şi internaţională. Legea 335 spune foarte clar că nu poţi revendica poziţia de cameră teritorială sau a municipiului Bucureşti dacă nu eşti membru al camerei naţionale. Vechea organizaţie a comercianţilor bucureşteni, realizată în baza HG 709/2005, s-a retras din camera naţională. În această situaţie, organizaţia a ieşit din sistemul cameral naţional, nemaiputînd purta denumirea de cameră de comerţ şi industrie (conform Legii 335/2007).
- A fost momentul cînd aţi înfiinţat Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.
Sînt membru al Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale. În această calitate, am preluat misiunea, un extrem de provocator proiect profesional. Am înfiinţat structura camerală a municipiului Bucureşti în martie 2008, în baza Legii 335/2007. A fost etapa în care în Bucureşti se găseau două structuri: Camera de Comerţ, înfiinţată în baza Legii 335, şi o organizaţie a comercianţilor bucureşteni, înfiinţată în baza HG 709/2005. Organizaţia înfiinţată în baza HG 709/2005 însă nu mai făcea parte din sistemul cameral, deşi revendica păstrarea denumirii. Am purtat negocieri pentru fuziunea celor două organizaţii. La 18 iulie a.c. a avut loc adunarea generală care a aprobat fuziunea celor două entităţi şi a ales Colegiul de Conducere al Camerei rezultate. În noul colegiu au fost aleşi 15 reprezentanţi ai camerei organizate în baza Legii 335 şi 10 reprezentanţi ai structurii organizate în baza HG 709. Vreau să precizez că tot acest parcurs a fost perfect legal şi în conformitate cu negocierile de fuziune.
- Ce s-a întîmplat cu patrimoniul camerei?
Modul cum s-a dobîndit acest patrimoniu a fost paralel cu prevederile legale, pentru că patrimoniul comun al CCIRB (dobîndit după 1990) a fost realizat cu contribuţia tuturor camerelor judeţene şi a municipiului Bucureşti. În 2005, cînd s-a produs separarea, Camera Bucureşti a reluat şi drepturile camerelor judeţene. Astăzi, Camera Bucureşti nu mai are, legal, nici un patrimoniu dobîndit după 1990. Noul colegiu a constatat că toate aceste transferuri au fost deja realizate de fostul preşedinte. Noi nu am cunoscut acest aspect. Din punct de vedere juridic, nu prea mai avem ce face. De altfel, s-a dovedit că fosta conducere care a pierdut competiţia legală nu a ştiut să piardă. A plecat cu ştampile, cu documente, cu parole. S-au făcut transferuri bancare surprinzătoare. În loc să ne ocupăm de proiecte, ne-am ocupat de aceste lucruri anormale. Nu am avut ce face, am făcut plîngeri penale împotriva acelora care au încălcat grosolan prevederile legale.
- Ce veţi aduce nou în instituţia pe care o conduceţi?
Experienţa mea şi a altor colegi din Colegiul de Conducere este orientată spre proiecte şi servicii. Noi trebuie să ne orientăm spre serviciile pe care le oferim firmelor, şi nu să trăim din chirii şi dividende. Camera Bucureşti are nevoie de o organizare eficientă a activităţii pentru care vom aproba o nouă organigramă. Toţi salariaţii vor fi evaluaţi. În acest sens, structura de organizare impusă de Legea 335 şi de statutul-cadru al camerelor teritoriale ne va ajuta să fim mai eficienţi. Voi propune ca CCIB să fie o organizaţie a elitei comerciale şi industriale. Vrem ca apartenenţa la Camera Bucureşti să fie o recomandare pentru mediul de afaceri. Totodată, dorim să promovăm oferta românească prin reprezentanţe în afara României. În acest sens, vom deschide reprezentanţe ale CCIB în centrele de afaceri din străinătate. Un alt subiect important este implicarea noastră în organizarea unor formule eficiente şi rapide pentru pregătirea forţei de muncă. Tot mai multe firme ne cer să asigurăm calificarea forţei de muncă.
Detalii privind activitatea viitoare a CCIB vă vom putea furniza după şedinţa Colegiului de Conducere de la începutul acestei săptămîni. O concluzie se impune: esenţa activităţii noastre va fi reprezentată de asigurarea unor servicii competente, oferite la timp membrilor noştri, care va garanta eficienţa CCIB.
Citește pe Antena3.ro