Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maşina germană care porneşte la cheie în care promitea PSD să îmbarce România după câştigarea alegerilor dă rateuri din ce în ce mai des. Multe dintre măsurile incluse în programul de guvernare au dispărut peste noapte, unele au fost amânate, iar altele s-au născut pe parcursul celor opt luni trecute de la instalarea la Palatul Victoria a coaliţiei PSD-ALDE din disperarea de a umple găurile bugetare. Că se va ajunge aici, era destul de previzibil, pentru că programul de guvernare este axat aproape exclusiv pe majorări salariale şi acordarea de facilităţi fiscale pentru pentru diverse categorii sociale, în timp ce stimularea mediului economic a fost neglijată. Peste 10 miliarde de euro împrumutaţi, deficitul bugetar s-a adâncit, ajungând la 5,1 miliarde de lei după opt luni de guvernare, investiţiile (de capital şi din fonduri europene) s-au prăbuşit la 10,5 miliarde de euro, dar Guvernul poate spune că a bifat o mare parte din promisiunile sociale.
Nota de plată pentru acest succes parţial este însă mult prea mare. Raportările negative despre economia românească se înmulţesc de la o lună la alta, iar strategii PSD, sub presiunea constrângerilor bugetare, născocesc noi şi noi taxe pentru a mai aduce ceva bani la buget. Degringolada fiscală în care se scufundă încet, încet PSD pune pe jar însă atât oamenii de afaceri, cât şi populaţia. Prin măsurile anunţate peste noapte, fără un minim studiu de impact, Guvernul a reuşit până acum doar să accelereze pierderea unuia dintre cele mai importante capitaluri ale unei guvernări: predictibilitatea. După aproape 10 de luni de guvernare, din cele 393 de măsuri promise, Guvernele Grindeanu-Tudose au bifat ca îndeplinite doar 50, în timp ce 107 au fost aplicate parţial, iar restul de 236 au fost uitate deocamdată în sertar.
Măsurile sociale - bifate, cele economice mai au de aşteptat
1 ianuarie 2017
- Legea privind eliminarea celor 102 taxe – intrată în vigoare de la 1 februarie;
- Creşterea de la 1.250 la 1.450 lei a salariului minim - a intrat în vigoare de la 1 februarie;
- Reducerea TVA de la 19% la 18% - a fost amânată pentru 1 ianuarie 2019, dar tot mai multe voci din cadrul coaliţiei de guvernare spun că Executivul ia în calcul o majorare a TVA la 21% de la această dată;
- Eliminarea contribuţiilor de sănătate pentru pensii - a intrat în vigoare de la 1 februarie. În contrapartidă însă, Guvernul a decis că salariaţii vor datora contribuţiile de pensie (CAS) şi de sănătate (CASS) la tot venitul realizat. Plafonul maxim, echivalentul a 5 salarii medii brute, fiind eliminat. Măsura nu era prevăzută în programul de guvernare prezentat Parlamentului;
- Adoptarea unui HG care va duce la ieftinirea medicamentelor ce şi-au pierdut patentul - nu a fost aprobat nici în prezent, măsura fiind amânată pentru 1 ianuarie 2018. Mai mult, a fost amânată ieftinirea medicamentelor compensate, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial pe 16 iunie;
- Bursele studenţeşti vor creşte de la 86 de lei/student la 201 lei/student - promisiunea a fost onorată;
- Impozit pe profit 0 pentru centrele de cercetare si dezvoltare - nu a fost aplicat.
1 martie
- Intrarea în vigoare a TVA zero pentru vânzarea locuinţelor, publicitate, materii prime din agricultură - măsura a fost anulată;
- Introducerea tichetului de vacanţă în valoare de 1.450 de lei - măsura a fost amânată pentru 2018;
- Creşterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei – promisiunea a fost onorată;
- Reducerea impozitului pentru microîntreprinderi - promisiunea a fost onorată;
- Impozitul pe transferul proprietăţilor cu o valoare mai mică de 450 de mii de lei va fi zero - măsura a fost aplicată;
- Acodarea unor ajutoare de stat de 500 milioane euro pentru firmele din sectorul privat - măsura a fost aplicată parţial
- Plata subvenţiilor în agricultură - măsura a fost aplicată.
1 aprilie
- Impozitul pe gospodărie - trebuia introdus din 2018, dar s-a renunţat la el după ce Guvernul a fost convins că ANAF nu este pregătit să susţină un asemenea demers fiscal;
- Intră în vigoare aprobarea Legii prevenţiei - proiectul de lege încă nu a fost adoptat;
- Pentru fiecare boală va fi acordat medicamentul recomandat - măsura nu se aplică;
- Asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toţi studenţii - promisiune onorată;
- Demararea procedurilor pentru achiziţionare a 3.000 de ambulanţe la sate - promisiunea este încă neonorată.
1 mai
- Implementarea programului START UP NATION (10 de mii granturi nerambursabile pentru cei care doresc să pornească o afacere) – măsura s-a aplicat;
- Începe programul de împădurire care ar trebui să ducă la împădurirea a minimum 5.000 de hectare până la sfârşitul anului- măsura s-a aplicat, programul este în curs de realizare.
1 iunie
Finalizarea procesului de selecţie a celor mai bune oferte de dotare a Armatei Române - măsura este întârziată, ea fiind în curs de aplicare;
Demararea programelor de subvenţionare a produselor agricole - măsura se aplică;
Demararea proiectului sistemelor anti-grindină - măsura s-a aplicat.
1 iulie
- Crearea Fondului Suveran de Investiţii - măsura încă nu s-a aplicat;
- Adoptarea noii Legi a salarizării - legea a fost promulgată, dar de la 1 iulie au crescut doar salariile demnitarilor, restul majorărilor amânându-se pentru 2018;
- Creşterea punctului de pensie la o mie de lei în 2017 - măsura a fost aplicată;
- Demararea programului privind irigarea a 1,3 milioane de hectare - măsura se aplică;
- Se va finaliza procesul de identificare a terenurilor - construcţia Spitalului Republican Bucureşti şi a celor opt spitale regionale - promisiunea este încă neonorată.
1 august
- Demararea licitaţiilor pentru construcţia a 500 de creşe şi grădiniţe - măsura a fost anulată;
- A doua plată a subvenţiilor în agricultură - promisiunea a fost onorată.
1 septembrie
- Eliminarea impozitului de 5% pe dividende de la 1 ianuarie 2018 – măsura a fost anulată;
- Schimbarea legislației privind sistemul de pensii – măsura a fost amânată pentru 2018;
- Demararea achiziţiei a cel puţin 20 de aeronave pentru TAROM - măsura este întârziată;
- Demararea programului de screening al bolilor - programul a început să se aplice din octombrie;
- Demararea programului de ucenicie şi de stagii - promisiunea a fost onorată
Split TVA, cinci luni de agitaţie pentru nimic. Cine plăteşte nota de plată?
Plata defalcată a TVA, o măsură care nu figurează în niciunul dintre cele două programe de Guvernare PSD, a agitat puternic mediul de afaceri românesc în această vară şi a ţinut departe investitorii străini.
Ideea split TVA a apărut în spaţiul public de nicăieri la începutul verii şi la finalul lunii august era deja publicată în Monitorul Oficial Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 care introducea măsura.
Trezoreria şi băncile au făcut conturi gratuite de TVA pentru toate firmele din România alocând resurse financiare, companiile şi-au pus departamentele de contabilitate la lucru ca să fie pregătite, patronatele şi analiştii economici au scris pagini întregi de analize ca să convingă guvernanţii ce dezastru implică introducerea acestei măsuri.
După două luni şi jumătate de agitaţie, Guvernul a făcut un pas înapoi şi a admis să modifice ordonanţa în sensul ca aceasta să fie obligatorie doar pentru firmele aflate în insolvență, faliment sau pentru cele care au înregistrat mai mult de două întârzieri la plata TVA.
Noua abordare a Guvernului nu este decât o declaraţie de intenţie, ordonanţa „split TVA” fiind înregistrată în Parlament şi urmându-şi traseul parlamentar pentru transformarea ei în lege. (D. Ivan)
Contribuţiile sociale, marea necunoscută din 2018.
Taxa de solidaritate, noua găselniţă a lui Mişa
Transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat este o măsură care, deşi nu apare în niciunul dintre cele două programe de guvernare, a tulburat puternic mediul economic românesc. Nici astăzi, cu mai puţin de trei luni până la finalul anului, Ministerul Finanţelor nu are o variantă de proiect pe care să o ofere spre consultare patronatelor, sindicatelor şi tuturor părţilor implicate. Ceea ce introduce un nivel maxim de incertitudine pentru mediul de afaceri.
Însă din declaraţii înţelegem că determinarea Guvernului de a muta contribuţiile de la angajatori la angajaţi rămâne fermă. Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a anuntat, miercuri, la Antena 3, că de la 1 ianuarie 2018 se va face transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Concret, contribuţiile sociale vor scădea de la 39,2% la 35%.
O contribuţie mascată
Ministrul Finanţelor a anunţat tot miercuri o nouă taxă, numită de solidaritate. Aceasta va fi plătită de angajatori, este de 2% din fondul de salarii, se va aplica de la 1 ianuarie 2018 şi este cerută de o directivă europeană, a spus Ionuţ Mişa. Ministrul a mai precizat că taxa de solidaritate nu este o contribuţie, ci va fi un fond prin care se doreşte asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvenţă. Totuşi, 90% din acest procent va merge la bugetul de stat, potrivit lui Mişa.
Declaraţiile ministrului Finanţelor par că se bat cap în cap. Dacă taxa de solidaritate are rolul să protejeze salariatul care intră în şomaj, de ce merge 90% către bugetul de stat şi nu către bugetele gestionate de Ministerul Muncii? În plus, nevoia de solidaritate este greu de justificat, în condițiile în care bugetele sociale sunt excedentare. Din contribuția la fondul de garantare a salariilor s-a încasat anul trecut peste 316 milioane de lei și s-au cheltuit doar 30 milioane de lei, iar din cele 1,66 miliarde de lei venituri la asigurările de șomaj s-au cheltuit doar 977 milioane de lei.
