Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adoptarea recentă de către Camera Deputaților - for decizional - a unei noi grile pentru salariul minim pe economie, destinată în principal angajaților cu studii superioare, va produce majorări pe care angajatorii avertizează că nu le pot suporta. Potrivit proiectului legislativ, salariul minim pe economie se va diferenția în funcție de studiile angajatului și va fi majorat cu coeficienți de înmulțire de la 1,2 (pentru muncitorii calificați) la 2,8 (pentru cei cu studii doctorale). În condițiile în care tot mai mulți candidați cu studii superioare nu pot fi angajați din cauza slabei calificări, iar sectorul privat nu poate suporta astfel de majorări, angajatorilor nu le-a mai rămas decât să spere că proiectul legislativ va fi atacat la Curtea Constituțională.
Salariul minim pe economie este și acum diferențiat, dar numai în două categorii: 2.230 de lei brut (1.346 de lei net) pentru angajații cu studii medii și 2.350 de lei brut (1.413 lei net) pentru cei cu studii superioare. Odată cu intrarea în vigoare a noii grile, vor apărea 11 salarii minime, toate pornind însă de la suma de 2.230 de lei (brut) ca bază și majorate în funcție de nivelul calificării. Potrivit calculelor Jurnalul, principalele clase salariale vor arăta astfel:
- muncitorii necalificați, cu studii medii, vor avea în continuare 2.230 de lei brut, respectiv 1.346 de lei net;
- muncitorii calificați (coeficient de majorare 1,2) vor avea 2.676 de lei brut/1.594 de lei net, plusul salarial fiind de 248 de lei;
- maiștrii (coeficient 1,3) vor avea 2.900 de lei brut/1.719 lei net, deci un plus salarial de 373 de lei;
- absolvenții cu studii superioare de scurtă durată (coeficient 1,5) vor avea 3.345 de lei brut/1.966 de lei net (+553 de lei față de câștigul din prezent);
- absolvenții cu studii superioare de lungă durată (coeficient 2,2) vor avea 4.917 lei brut/2.876 de lei net (+1.463, practic dublat față de actualul venit);
- absolvenții cu masterat (coeficient 2,5) vor avea 5.575 de lei brut/3.261 de lei net (+1.848 de lei față de actualul venit);
- absolvenții cu doctorate (coeficient 2,8) vor avea 6.244 de lei brut/3.653 de lei net (+2.240, adică salariul mărit de 1,6 ori față de cel de acum).
„Majorarea e neconstituțională”
Consiliul Național al IMM (CNIPMMR), confederație patronală reprezentativă pentru sectorul de întreprinderi mici și mijlocii, consideră că proiectul legislativ încalcă dispoziţiile art. 1 alin. 4 şi alin. 5 şi art. 41 alin. 2 din Constituţie, astfel că a solicitat respingerea proiectului. De asemenea, „nu a fost efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor”, ne-au transmis liderii CNIPMMR. „Prin acest proiect de lege se introduc 11 salarii minime, respectiv câte unul pentru fiecare categorie de studii. În aceste condiții, normativului îi lipseşte textul constituţional, care vorbeşte de un salariu minim brut unic pe ţară, rezultând că se pot introduce un număr nelimitat de criterii, pentru fiecare stabilindu-se un salariu minim”, arată liderii patronali.
Se aplică și la stat, sau nu?
În contextul în care sectorul privat dă semne tot mai clare că nu va putea suporta astfel de majorări, este de așteptat ca salariații cu studii superioare să migreze de aici către sectorul bugetar, unde nu par să existe astfel de probleme. „Deşi în mod clar s-a dorit ca această lege să se aplice exclusiv domeniului privat, din modul în care este formulat textul art. 3 din proiect rezultă că şi sectorul bugetar va aplica aceşti coeficienţi”, menționează angajatorii.
De cealaltă parte, sindicatele spun că în sectorul public nu se va aplica această grilă. Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), a declarat pentru Jurnalul că această lege „nu face nimic altceva decât că pune în ordine - scoate de la gri și duce la alb - multe contracte individuale de muncă din sectorul privat”.
Citește pe Antena3.ro
Studii superioare, calificare slabă
Banca Națională a României (BNR) a prezentat, în ultimul său Raport asupra Inflației, evoluția indicatorului de „necorelare a pregătirii candidaților”, evidențiind ponderea de candidați care nu pot fi angajați din cauza slabei calificări. Acest indicator, care se măsoară din anul 2006, a atins maximumul istoric de 28% în trimestrul I 2020, cele mai mari ponderi având candidații cu studii superioare (13%) și cei cu studii primare/gimnaziale (12%), iar restul - cei cu liceu și școală profesională (3%). Pentru comparație, în urmă cu 5 ani, insuficiența calificării pentru angajare era, per total, de doar 7%, din care 3% la candidații cu studii superioare, 2% la cei cu liceu și 2% la cei cu studii primare/gimnaziale.
Parlamentul a intrat în domeniul altei puteri de stat - puterea executivă - care are atribuţii în stabilirea salariului minim brut pe ţară şi a diferenţierilor în funcţie de nivelul studiilor.
Florin Jianu, președinte CNIPMMR
În mediul privat a explodat numărul contractelor individuale de muncă bazate pe salariul minim indiferent de cerințele de studii din organigrama companiilor. Diferența este plătită la gri.
Dumitru Costin, președinte BNS
În România, peste 60% dintre angajați sunt plătiți cu salarii cuprinse între minimumul pe economie (2.230 de lei) și mediul pe economie (3.200 de lei)
