În primele 8 luni din acest an, statul a cheltuit cu 54,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat, generând un deficit bugetar de 5,18% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste cifre reprezintă recorduri ale perioadei de după criza din 2009-2010 nu doar prin amploarea lor, ci și prin faptul că decalajul la 8 luni 2020 depășește suma decalajelor din cele 24 de luni ale întregului interval 2017-2018 (care fusese de 51,1 miliarde de lei). Cum a reușit Cabinetul Orban această „performanță”? Pe de-o parte, veniturile bugetare au scăzut la toate capitolele importante, inclusiv la TVA și accize (chiar dacă în aceeași perioadă consumul populației a fost în creștere), iar pe de altă parte, cheltuielile bugetare s-au majorat agresiv, mai ales la acele capitole care sunt obligatorii. Cum se acoperă (finanțează) acest deficit record? Ei bine, cu un alt record: al îndatorării. Soldul creditului guvernamental a crescut, în primele 8 luni din 2020, cu 19,7 miliarde de lei (peste 4 miliarde de euro), avans care nu a mai fost atins decât după ce România se împrumutase de la FMI. Cu toate acestea, ministrul Finanțelor se laudă că „economia răspunde pozitiv” la provocările crizei coronavirus, evitând să explice, însă, de ce bugetul de stat - la rândul său - nu răspunde pozitiv la evoluția economiei.

Deficitul bugetar pe primele opt luni ale acestui an s-a ridicat la 54,76 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Această cifră depășește suma deficitelor pe doi ani întregi, 2017 și 2018. Pe durata celor 12 luni ale lui 2017, nivelul a fost de 24,3 miliarde de lei, iar în 2018 s-a situat la 26,8 miliarde de lei, rezultând un total de 51,1 miliarde de lei în cele 24 de luni.

Dacă vom compara perioada ianuarie-august 2020 cu intervalul similar din anul trecut, când am înregistrat un deficit de 32,8 miliarde de lei, vom constata o creștere de aproape 150%.

Veniturile, declin pe toată linia

Bilanțul negativ al Guvernului are drept cauze diminuarea veniturilor totale (cu 1,4%) și majorarea cheltuielilor totale (cu 13,3%). Astfel, veniturile curente au scăzut cu 3,3%, de la 194 de milioane de lei în primele opt luni din 2019 la 187,5 milioane de lei în aceeași perioadă din 2020. Dintre acestea, veniturile fiscale s-au redus cu 5,6%, de la 101,2 milioane la 95,5 milioane de lei. Pe subcategorii, observăm un declin de 4,7% al colectărilor din impozitele pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, de la 30,4 miliarde de lei la 28,9 miliarde de lei. Încasările din impozitul pe profit au scăzut și ele, cu 14,6%, de la 12,3 miliarde la 10,5 miliarde de lei. Colectările din impozite și taxe pe proprietate au coborât cu 2,4%, până la 4,7 miliarde de lei, iar cele din taxarea de bunuri și servicii au scăzut cu 6,4%, la 60,6 miliarde de lei.

Cabinetul Orban a marcat două recorduri de când se află la guvernare: deficitul bugetar (peste 5% din PIB) și datoria publică (peste 42% din PIB)

Potrivit MFP, veniturile nefiscale au scăzut în primele 8 luni ale acestui an cu 2,4% față de perioada similară din 2019, până la 18,3 miliarde de lei, iar veniturile din capital s-au redus mai accentuat, cu 9,4%, până la 430 de milioane de lei.

Cheltuielile inevitabile au crescut cel mai mult

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, este de remarcat faptul că avansul acestora a fost cel mai mare exact la acele capitole pe care statul nu le poate evita: cele de personal și cu asistența socială (salarii, pensii, alocații, indemnizații sociale etc.) și cele cu dobânzile. Cheltuielile de personal au urcat cu 6%, la 72,1 miliarde lei, iar cele cu bunuri și servicii s-au majorat cu 12,7%, la 34,4 miliarde de lei. La subcategoria cheltuielilor cu dobânzi, MFP a raportat un plus de 22,8%, până la 11 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au sporit într-un ritm asemănător, cu 22%, până la 91,1 miliarde de lei. De remarcat că aceste cheltuieli cu asistența socială au ajuns la o pondere de 95,3% din veniturile fiscale, lucru care tensionează la maximum întregul buget.

Acest guvern a gestionat foarte bine această criză dublă, de sănătate și economică, iar economia răspunde pozitiv. Suntem transparenți în relația cu toate instituțiile internaționale private și publice, cu agențiile de rating și partenerii noștri de la Comisia Europeană.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor

Datele MFP mai arată că o influență însemnată a fost exercitată și de creșterea cheltuielilor curente cu 13,2%, de la 241,9 miliarde de lei în ianuarie-august 2019 la 243,2 miliarde de lei în primele 8 luni din 2020. Cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 au crescut cu 21,8%, până la 13,6 miliarde de lei.

Consumul crește, încasările din consum scad

Și încasările de pe urma consumului populației (TVA și accize) s-au diminuat. Potrivit MFP, veniturile din TVA au suferit o cădere de 14,9%, până la 35,1 miliarde de lei, iar cele din accize s-au diminuat cu 3,2%, până la 19,3 miliarde de lei. Paradoxal, aceste scăderi au avut loc într-o perioadă (primele 8 luni din 2020) când consumul a crescut: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul la alimente, băuturi și tutun (mărfuri generatoare de TVA și accize) a fost cu peste 7% mai mare.

Din 10 lei PIB, 4 sunt pe datorie

Cele mai recente rapoarte ale Băncii Naționale și Ministerului Finanțelor arată că datoria guvernamentală a depășit pragul de 40% din PIB încă din luna iunie, ajungând în august la peste 42% din PIB. Totalul datoriei este echivalentul a 444,3 miliarde de lei, din care 429,6 miliarde a fost contractată de Guvern (ca autoritate centrală) și 14,7 miliarde i-a revenit administrației publice locale. Legislația în vigoare prevede ca datoria publică să nu depășească plafonul de 40% din PIB, dar parlamentarii au rezolvat și această problemă. Odată cu ultima rectificare bugetară, ei au adoptat - cu unanimitate de voturi - un amendament care elimină acel plafon…

5,18% din PIB reprezintă deficitul bugetar pe primele opt luni din 2020, nivel mai mult decât dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, de 2,07%.

Cum a evoluat deficitul bugetar la 8 luni