În România, colectarea selectivă a deşeurilor menajere este doar o poveste, dar una al cărei final ne va aduce, anul viitor, o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Normele Uniunii Europene ne obligă să ajungem în 2020 la un grad de reciclare a deşeurilor municipale de minimum 50%, o ţintă pe care o vom rata, având în vedere că România are o rată de reciclare care abia atinge 14%, un procent ce stagnează de ani buni. Deşi autorităţile publice locale sunt obligate să asigure colectarea selectivă a deşeurilor, acest lucru nu se întâmplă decât în foarte mică măsură.

În 2018 a fost emisă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74, prin care s-a creat cadrul legal pentru implementarea legislației europene în domeniu, inclusiv pentru colectarea selectivă a deşeurilor, pe fracţii recuperabile. Responsabilitatea aplicării prevederilor incluse în OUG 74/2018 revine primăriilor, iar pentru a le da timp să se pregătească, s-a stabilit că ordonanţa intră în vigoare de la 1 iulie 2019. Deşi au trecut aproape cinci luni de la această dată, primăriile nu s-au achitat de obligaţiile care le reveneau, pentru că nu au bani. Rezultatul nu este însă o surpriză. Experții EY România atrăgeau atenţia încă de la apariţia ordonanţei că „va fi aproape imposibil ca primăriile și asociațiile acestora să dezvolte și să pună în aplicare în mai puțin de doi ani un sistem eficient de gestionare a deșeurilor”.

România a investit în sistemele de colectare, stații de sortare, instalații de reciclare și depozite conforme pentru eliminarea deșeurilor dezvoltate în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor, cuprinse în axa prioritară 2 din Programul Operațional Sectorial mediu 2007 - 2013, suma de 1.325.826.756 euro. O mare parte din investițiile realizate nu funcționează la parametrii proiectați, din cauza calității necorespunzătoare a deșeurilor care trebuie să ajungă în aceste instalații.

Amenzile nu sperie

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Luptă strânsă între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu pentru turul doi

Primăriile pot primi amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei dacă nu colectează selectiv deşeurile de la populaţie, iar la rândul ei, populaţia poate primi amenzi de până la 20.000 de lei dacă nu separă deşeurile menajere. La cum arată acum situaţia din teren, ar trebui amendată toată ţara. „Nici 2% din primării nu respectă, în prezent, prevederile OUG. 74/2018. Nu s-a făcut nimic serios în sensul respectării recomandărilor Comisiei Europene în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea deşeurilor”, spune procurorul Teodor Niţă, expert al Consiliului Europei pe linie de mediu şi membru al rețelei europene a procurorilor care instrumentează cauze de mediu. Logistica necesară pentru colectarea selectivă trebuie asigurată de primării, dar indolenţa cu care autorităţile locale tratează problema ne va aduce un nou infringement pe mediu, mai spune procurorul.

Primarii se apără: nu sunt bani

De partea cealaltă, primarii se apără şi spun că nu au bani pentru aplicarea ordonanţei. „Guvernul a distrus administraţia locală. A lăsat-o fără bani, dar i-a dat tot mai multe responsabilităţi”, ne-a declarat primarul Sectorului 3 al Capitalei, care este şi preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România. El spune că primăriile plătesc penalizări pentru nerespectarea prevederilor ordonanţei, iar banii se duc în Fondul de Mediu. „Aţi văzut în Fondul de Mediu vreo linie de finanţare deschisă pentru finanţarea proiectelor care să ne ajute să creştem gradul de colectare selectivă? Nu există niciuna”, spune primarul Robert Negoiţă.

Deficienţe peste tot

Controalele făcute de Garda de Mediu arată că sunt încă multe primării care nici măcar nu colectează deşeurile menajere, pentru că nu au contracte încheiate cu firme de salubrizare. La nivelul anului trecut, o treime din localităţile României nu aveau încheiate astfel de contracte. Asta înseamnă că aici deşeurile menajere sunt aruncate pur şi simplu la întâmplare. Pe de ală parte, nici operatorii de salubrizare nu-şi fac treaba. Chiar dacă deşeurile sunt colectate în tomberoane distincte, pe fracţii, ridicarea se realizează la grămadă, în aceeaşi maşină. Aşa se face că principiul lansat de UE „plăteşti cât arunci” la noi se aplică încă româneşte. Aruncă cât vrei, oricum nu plăteşti.

Cetățenii care nu colectează corect deșeurile vor trebui să plătească tarife/taxe de 2-3 ori mai mari față de cele stabilite pentru colectarea corectă, potrivit unui ghid elaborat de Ministerul Mediului pentru aplicarea OUG 74/2018.