OUG 114 discriminează industriile

Modificată recent doar pentru anumite domenii, OUG 114/2018 continuă să provoace nemulțumiri în rândul antreprenorilor. În timp ce sectorul de construcții a fost stimulat printr-o serie de facilități, altele au fost trecute cu vederea. În plus, mediul privat rămâne afectat de lipsa de inovație din industrie, de concurența salariilor bugetare și de criza tot mai acută a forței de muncă.

Corecțiile aduse prin OUG 19/2019 vizează numai domeniul bancar, piața de energie și Pilonul II de pensii, în timp ce alte prevederi ale OUG 114/2018 au rămas neclare. „Ordonanța este începută cu Fondul de Dezvoltare și Investiții, fără personalitate juridică, și al cărui manager, despre care nu discută nimeni, este Comisia de Strategie și Prognoză, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Și atunci se pune întrebarea cum poate să funcționeze așa, mai ales că la finanțare vin împrumuturi din trezoreria statului, sub formă de granturi, dar care apoi trebuie returnate. Pur și simplu este o nebuloasă. Sunt multe lucruri care, datorită vitezei de elaborare și de aruncare pe piață, n-au fost luate în considerare, și este evident că la un moment dat apare întrebarea cum procedăm? Pentru că apoi vine ANAF-ul”, ne-a explicat Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni PIAROM.

Construcțiile de mașini, pe dinafară

În timp ce sectorul de construcții a fost stimulat printr-o serie de facilități fiscale, precum scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor la asigurările de sănătate, reducerea de la 25% la 21,5% a contribuțiilor pentru pensii și stabilirea salariului minim la 3.000 lei lunar, alte domenii importante ale economiei nu au fost luate în calcul. Este cazul industriei constructoare de mașini, unde peste 50% din personalul angajat este trecut de 50 de ani. Şi mai grav este faptul că majoritatea specialiştilor sunt astăzi în prag de pensionare.  

Autoritățile nu sprijină inovația

Deși fabricile de cablaje auto ale marilor producători de mașini se află astăzi în plină dezvoltare, viitorul nu îl reprezintă producția manufacturieră, așa încât autoritățile ar trebui să sprijine inovația. „Ministerul Mediului, Energiei, administrațiile locale nu sunt interesate. Spun că este problema consiliilor județene. Se trimit ofertele la primari și nici măcar nu răspund «mulțumim, veniți la discuții». Cam așa arată stimularea inovării în România de către toată administrația, centrală și locală. Un exemplu este angajamentul luat de ministrul Finanțelor, la un forum Intact în 2018, că va utiliza soluția pusă pe masă de o firmă românească inovativă, care a fost silită apoi să se ducă în Elveția să facă scannere de avioane. A promis că până la sfârșitul anului trecut se lămurește, și acum informațiile sunt neprobate, umblăm după scannere în alte țări. Avem inventatori cu atestate și în domeniul producerii de energie termică pe bază de biomasă. Incendiem câmpurile, dar nu facem pelete să producem energie”, a mai spus Cristian Pârvan.

„Dacă nu stimulăm industriile competitive, atunci o să facem numai supermarketuri și o să avem numai posturi de vânzători. Plătite cu salariul de 3.000 lei/lună. Eu mă străduiesc să ajut Inspectoratul Şcolar al Municipiului București să facă clasă de electricieni și electroniști. Pe de altă parte, firmele spun că nu le interesează pentru că absolvenții pleacă și nu vor să cheltuie cu ei. Deci trebuie să găsim altă formulă. Aducerea muncitorilor străini este o soluție. Sunt dificultăți de integrare economică, culturală, de limbă, dar ai noștri, după ce îi înveți șase luni, un an, merg în Germania și Italia, unde sunt plătiți mai bine” Cristian Pârvan, președinte PIAROM