x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

PATIMILE LEULUI - Cronica atacului eşuat

0
Autor: Daniela Ivan 22 Oct 2008 - 00:00
PATIMILE LEULUI - Cronica atacului eşuat


Trei săptămâni a luptat Banca Naţională a României (BNR) cu speculatorii străini pentru a apăra leul. A fost un atac extrem de violent, pe care l-a câştigat BNR după o luptă foarte dură. Ieri, după calmarea situaţiei, cursul leului a revenit la 3,620, similar celul înregistrat la 15 septembrie, ziua neagră a finanţelor mondiale. 



Deşi guvernatorul Mugur Isărescu nu a nominalizat cine au fost atacatorii, circulă zvonuri în piaţă că este vorba despre mai multe bănci mari străine, care nu au sucursale în România. Acestea au atacat leul, în încercarea de a obţine câştiguri bune din speculaţiile pe cursul valutar. În esenţă, aceste bănci au mizat pe o depreciere foarte puternică a monedei naţionale şi au cumpărat euro când cursul era de 3,8-3,9 lei/euro, iar apoi aveau poziţiile deschise pe lei, pe care încercau să le finanţeze de la o zi la alta. Ce nu au luat în calcul aceste instituţii financiare este specificul pieţelor monetare şi valutare din România, în care nu poţi să vinzi prea mulţi euro, pentru că nu ai lei suficienţi să-i cumperi. Mai mult, guvernatorul BNR are în permanenţă controlul asupra masei monetare aflate în circulaţie. După ce au suferit pierderi mari, speculatorii au plecat, însă nimeni nu ne garantează că nu se vor reîntoarce. "Dacă nu s-au fript suficient... bineînţeles, vor reveni", a opinat Isărescu. Iată cum a reuşit BNR să apere zi de zi atacul iniţiat de speculatori asupra monedei naţionale.

PRIMA SĂPTĂMĂNĂ – ÎNCEPE CĂDEREA LEULUI
Luni, 29 septembrie – începe atacul speculatorilor. Nimeni nu a intuit atunci cât de mare va fi amploarea operaţiunilor, poate şi pentru că nici măcar BNR nu ştia, la data aceea, cu cine are de-a face. Cursul a urcat uşor de la 3,6828 lei/euro până la 3,7208 lei/euro.

Marţi, 30 septembrie – leul pierde cinci bani şi ajunge la 3,7336 lei/euro.

Miercuri, 1 octombrie – încep să apară primele semne clare că cineva vrea să devalorizeze moneda naţională. Leul a slăbit şi a fost cotat de BNR la 3,7348 lei/euro.

Joi, 2 octombrie – speculatorii reuşesc să deprecieze leul până la nivelul de 3,7603 lei/euro.

Vineri, 3 octombrie – atacul se întăreşte, şi leul începe să piardă puternic teren în faţa monedei europene. Banca Naţională a României a calculat un curs 3,8720 lei/euro, în creştere cu 11,7 bani faţă de ziua precedentă. Însă, pe interbancar, leul s-a depreciat puternic, până la 3,92 unităţi pentru un euro.

A DOUA SĂPTĂMĂNĂ – CARE PE CARE
Luni, 6 octombrie – leul s-a prăbuşit şi a pierdut 11,7 bani faţă de nivelul de vineri. A ajuns la valoarea de 3,9410 lei/euro, cotaţie nemaiatinsă de patru ani. Analiştii economici vorbeau despre investitorii străini care-şi lichidau poziţiile şi care schimbau leii în euro sau dolari, pentru a pleca din România. Criza din SUA şi Europa îi determina să-şi lichideze poziţiile în România şi să-şi ducă banii acolo unde aveau nevoie de ei. Moneda naţională a luat-o la vale şi a fost nevoie de intervenţia fermă a BNR pentru a-i frâna căderea.

Marţi, 7 octombrie – cursul oficial a fost de 3,92 lei/euro.

Miercuri, 8 octombrie – BNR intervine pentru a sprijini leul şi a început să vândă euro mascat, puţin înainte ca pe piaţa interbancară cotaţiile leu-euro să atingă 4 lei. BNR nu ştia cu cine se confruntă şi nici cât va fi nevoită să dea din rezervă. Cursul BNR a fost cotat la 3,9233 lei/euro.

Joi, 9 octombrie – BNR a intervenit indirect din nou pe piaţă, reuşind să aducă leul la 3,8249 euro. Însă atacul speculatorilor a fost atât de dur, încât, cu toate intervenţiile BNR, cursul nu reuşea să se stabilizeze. După câteva zile bune de intervenţie, cursul nu putea fi stabilizat nici măcar în jurul valorii de 3,8 lei/euro. Chiar dacă BNR reuşea să-l coboare în timpul zilei, a doua zi dimineaţă speculatorii atacau din nou în forţă.

Vineri, 10 octombrie – guvernatorul Mugur Isărescu a decis să ia taurul de coarne şi să schimbe strategia. Nu mai vinde euro prin bănci, ci intervine direct pe piaţa valutară. Banca Naţională a României (BNR) a vândut circa 40 de milioane de euro, într-o intervenţie directă, cu scopul de a testa funcţionarea pieţei şi a înţelege necorelarea dintre piaţa monetară şi cea valutară, a declarat purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Mugur Şteţ. El a explicat clar că  BNR a intervenit ieri, în jurul orei 13:00, şi a reuşit să coboare cursul de la 3,8260-3,8350 lei/euro la 3,7690 lei/euro.

A TREIA SĂPTĂMĂNĂ – FOAMEA DE LEI
Luni, 13 octombrie – guvernatorul explică intervenţia de vineri şi vorbeşte pentru prima dată de speculatori. Banca centrală trebuie să intervină atunci când nu este convinsă asupra realităţii cotaţiilor din piaţă, a spus Isărescu. "Este foarte importantă realitatea cotaţiilor din piaţă, a jucătorilor reali, nu vorbim de corecţi, ci de reali, adică cei care au lei şi valută. A te juca pe ecran cu cotaţii este un mare păcat într-o piaţă care se vrea funcţională. Trebuie să vedem cât de reale sunt acele cotaţii, dacă cel care cumpără valută are lei, îşi permite să cumpere lei la 18% ca să vândă contra valută", a spus guvernatorul. Pentru cine-l cunoaşte, a prefigurat voalat şi strategia viitoare.

Marţi, 14 octombrie – începe foamea de lei. Atuul lui Isărescu este controlul monedei naţionale. Guvernatorul ştie exact câţi lei sunt în circulaţie şi mai ştie că fără lei nu se pot cumpăra euro, deci cursul nu poate creşte. BNR a afişat un curs de 3,7677 lei/euro, a înregistrat o scădere nesemnificativă, cu 0,08 bani, faţă de nivelul de luni. Pe piaţa interbancară dobânzile la lei erau de  11,74-12,68% pentru depozitele cu scadenţa la o zi şi de 12,36-13,61% pentru plasamentele la o săptămână.

Miercuri, 15 octombrie – dobânzile pe piaţa interbancară la lei au explodat. Au urcat la 22%-25%. Cursul afişat de BNR a fost de 3,7869 lei/euro.

Joi, 16 octombrie – dobânzile în lei pe piaţa interbancară au crescut la 40%-50%, pe fondul crizei de lei. "Anumite bănci nu mai sunt în stare să ofere lichiditate, iar din acest motiv străinii au împrumutat lei chiar şi la dobânzi de 70%-80%", a declarat economistul  unei bănci. Cursul de schimb a fost cotat de BNR la 3,7752.

Vineri, 17 octombrie – nevoia de lei a urcat dobânzile pe piaţa interbancară până la 46%, însă au existat împrumuturi care s-au realizat chiar şi la 80%. S-au făcut tranzacţii chiar şi la 150% şi o mare bancă a rămas tot fără lei. Cursul de schimb a fost cotat la 3,7353 lei/euro. BNR a dat credite Lombard, pentru a compensa lipsa de lichiditate de 2 miliarde de lei (circa jumătate de miliard de euro).
Citeşte mai multe despre:   economic,   leul,   piata,   cursul,   octombrie,   lei/euro

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București, premiată la Gala „Femei care Schimbă România”

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București,  premiată la Gala „Femei care Schimbă România”
La finalul săptămânii trecute, Marieta Seba, directoarea generală a Companiei de Librării București, a fost premiată în cadrul Galei „Femei care Schimbă România”, un eveniment dedicat excelenței feminine...

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen
Premierul Ciucă a vizitat șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România și a anunțat că obiectivul va fi inaugurat înainte de termen. Am primit garanții că va fi deschis traficul pe patru benzi, a sp...

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps
Galerie Foto Sfârșitul Primului Război Mondial găsea economia României aproape de colaps. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă scăzuse puternic, astfel...

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari
Îniţial se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an, arată o a...

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri
Creşterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport şi impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022,...

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020
Beneficiile extrasalariale pentru angajaţi s-au diminuat cu 95% în 2020, comparativ cu anul anterior. Situața a devenit mai grabă în 2021 când acestea nu au mai fost acordate deloc, arată o analiză a...

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului
Oamenii de afaceri români cred că anul viitor va continua instabilitarea politică, criza economică se va adânci, iar leul se va devaloriza în raport cu euro.  Totodată, 26,8% spun că nu au avut...

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari
Deși prognozele inițiale arătau că România va ajunge printre statele cu venituri medii mari până în 2026, criza economică generată de pandemia de COVID-19 amână această tranziție cu un an, arată o...

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda
Lotul 2 al autostrăzii Sebeș - Turda va fi dat în circulație, marți, după finalizarea unor lucrări minore. Vor fi însă restricții de circulație pe o porțiune de un kilometru, unde se va merge...

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021
Autorizaţiile de construcție pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 25,3%, în primele 10 luni din acest an, raportat la aceeași perioadă din 2020, arată datele INS.  În perioada 1 ianuarie -...

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun
Dosarul prețurilor de transfer este un document care se întocmește pentru tranzacțiile dintre companiile aparținând aceluiași grup de companii și pentru tranzacțiile dintre o companie și sediul permanent al...

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri
În cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021 au fost declarați eligibili 745.155 de fermieri. Aceștia vor primi în total 1,26...

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever
Consiliul Fiscal consideră că structura bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza...
Serviciul de email marketing furnizat de