Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a realizat în ultimul an aproape 1.500 de achiziţii, în valoare totală de peste 100 de milioane de euro. De asemenea, serviciul are în derulare alte 19 proceduri, cu o valoare estimată la încă 100 de milioane de euro. Banii s-au dus în special pe echipamente de telecomunicaţii, dar şi pentru maşini de lux, telefoane de ultimă generaţie şi laptopuri. Cuprinşi de febra cumpărăturilor, cei de la STS au neglijat achiziţii cu adevărat importante, precum soluţia de localizare Advanced Mobile Location (AML), a cărei procedură este blocată de un an de zile. Cu o astfel de soluţie implementată serviciului 112, Alexandra ar fi trăit şi azi.
STS a realizat în perioada mai 2018- iulie 2019 nu mai puţin de 1.100 de achiziţii (negociere, licitaţii, cereri oferte), în valoare totală de aproximativ 400 de milioane de lei, fără TVA. La acestea se adaugă 372 de cumpărări directe, de încă 4,2 milioane de lei. Printre achiziţii, se află contractul de 1.589.100 de euro încheiat pe 31 mai 2019 pentru cumpărarea de autovehicule de teren, cel de 5.490.897,67 de euro semnat pe 9 mai 2019 pentru construcţia unei reţele de telecomunicaţii, altul de 16.317.472 lei parafat pe 10 iunie 2019 pentru Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC), contractul de 2.475.748 de euro pentru echipamente Tetra etc.
Buget cu 70% mai mare
STS are alocat pentru anul acesta un buget de 604,149 milioane de lei, cu aproape 70% mai mare faţă de cel din 2018. Este al doilea cel mai mare buget după cel al SRI, care a primit 2,44 miliarde de lei (cu 4,8% mai mare decât cel anterior). Urmează în top Serviciul de Informaţii Externe (SIE), cu un buget pe anul în curs de 309,583 milioane de lei (cu 8,5% mai mult decât în 2018) şi Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), cu o alocare de 233,801 milioane lei (cu nu mai puţin de 208% mai mare faţă de bugetul din 2018).
Modernizarea 112, în instanţă
Pe lângă suta de milioane de euro cheltuite până acum, STS a mai pus deoparte încă pe atâta, în cadrul a 19 proceduri de achiziţie aflate în derulare. Pe lista de cumpărături se află 3.000 de telefoane mobile inteligente de ultimă generaţie, pentru care serviciul este gata să cheltuie 2.016.000 lei, fără TVA; 3.000 de laptopuri în schimbul cărora STS a pregătit 5.530.500 de euro; un centru de date cu rol de Disaster Recovery în valoare de 26.402.902,38 lei; echipamente tip Swith, estimate la 27.277.785,92 lei; echipamente de recunoaştere optică de 10.200.000 lei etc.
Utilizatorii care dețin telefoane mobile echipate cu AML ar putea fi localizați de STS cu o acuratețe între 5 și 50 de metri, atunci când sună după ajutor la 112.
Cel mai important contract vizează achiziţia de echipamente şi aplicaţii informatice pentru modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă. Modernizarea sistemului 112, care presupune şi localizarea AML, ar costa 184.705.560 de lei, dar procedura este în prezent blocată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după mai multe contestaţii şi o plângere la DNA împotriva STS. Serviciul a iniţiat abia în 2018 procedura pentru achiziţia AML, un sistem care poate salva nenumărate vieţi aflate în pericol iminent. Asta după ce, în accidentul aviatic din 2014, din Munţii Apuseni, două persoane au murit pentru că STS nu a fost în stare să localizeze victimele care sunau disperate după ajutor.
Mai mult de jumătate, pe salarii
Mai mult de jumătate din banii primiţi de STS de la stat sunt cheltuiţi pe salarii şi alte beneficii oferite angajaţilor.
315.052.000 de lei cheltuie anul acesta STS pe salariile angajaţilor săi
Potrivit bugetului pe 2019 postat pe site-ul serviciului, din cele peste 600 de milioane de lei alocate, 264.293.000 de lei reprezintă cheltuieli salariale în bani (solde, sporuri, alocaţii pentru locuinţă etc), la care se adaugă 50.759.000 de lei cheltuieli salariale în natură (norme de hrană, uniforme, transport, vouchere de vacanţă).
STS cheltuie sute de milioane de euro pentru orice, mai puţin pentru sistemul de localizare care ar salva vieţi
