Perlele coroanei: CEC, BCR si companiile energetice

Anul acesta Guvernul va scoate la vanzare ultimele societati la care mai detine actiuni. Cele mai atractive pentru investitori par a fi Banca Comerciala Romana si Casa de Economii si Consemnatiuni.

ATRACTIE. Filiala Muntenia Sud a societatii Electrica a starnit interesul ENEL, CEZ si RWE

De importanta strategica sunt insa societatile energetice, aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, institutie care a dus pana acum greul privatizarilor, se apropie de finalul existentei.

Greul administrarii procesului de privatizare va fi dus anul acesta de Ministerul Economiei si Comertului. Pana acum, MEC a realizat cea mai valoroasa privatizare, si anume a Societatii Nationale a Petrolului PETROM. Acum a venit randul societatilor energetice.

TRANSFER DE PROPRIETATE. Experienta acumulata la privatizarile filialelor Banat si Dobrogea, respectiv Moldova si Oltenia, va inlesni procesul pentru vanzarea celorlalte 4 sucursale ale Electrica. Atractivitatea la privatizare depinde de potentialul afacerii fiecarei filiale. Pana la 11 aprilie, Electrica Dobrogea si Electrica Banat vor putea trece in proprietatea grupului italian Enel, care si-a adjudecat pachetele lor majoritare de actiuni, in iulie 2004, pentru 112 milioane de euro. Intarzierea provine din clarificarea regimului de concesionare a serviciului public de distributie. In 4 si 5 aprilie se vor semna si contractele de privatizare a filialelor Electrica Moldova si Electrica Oltenia cu firmele E.ON Germania, respectiv CEZ Cehia, iar transferul de proprietate se va produce pana la sfarsitul lunii iunie. Ca si in cazul celor dintai filiale vandute, se negociaza un pret pentru cate un pachet de 24,62% din actiuni si o majorare de capital cu pana la 51%. Electrica Oltenia opereaza in judetele Arges, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti, Teleorman si Valcea, are un capital social de 4.651 miliarde de lei si 1,36 milioane de clienti. Vinde anual 6.800 GWh si profitul brut preliminar pe 2004 este de 880 de miliarde de lei. Electrica Moldova, cu un capital social de 4.312 miliarde de lei, vinde 4.100 GWh anual catre 1,31 milioane de clienti din judetele Suceava, Iasi, Botosani, Bacau, Vaslui si Neamt, dar profitul brut provizoriu este de doar 184 de miliarde de lei.

MUNTENIA - CEA MAI VALOROASA. Consultantul PriceWaterHouseCoopers a propus vanzarea unui pachet de 61% din actiunile filialei Electrica Muntenia Sud, socotita de ministrul Codrut Seres o "perla a societatii Electrica". "Consultantul apreciaza ca am putea obtine un pret mult mai bun, decat daca am privatiza 51%", adauga Seres. Anuntul de privatizare va fi publicat pana la 1 iunie 2005, iar termenul de depunere a ofertelor ferme de catre investitorii preselectati este 20 noiembrie 2005. Si-au anuntat deja interesul Enel (Italia) si CEZ (Ce hia), cat si grupul german RWE. Finalizarea tranzactiei ar putea avea loc pana la sfarsitul anului 2006. Majorarea pachetului are legatura si cu eventuala participare a BERD si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale).

Toti analistii considera ca Muntenia Sud este o "stea" a privatizarii Electrica, chiar daca, potrivit rezultatelor provizorii pe anul trecut, ar putea inregistra pierderi de 691 de miliarde de lei. Filiala opereaza in Bucuresti, unde densitatea de mari clienti este foarte atractiva, dar si in judetele Ilfov si Giurgiu. Altfel spus, de pe o arie mai mica, livrarile sunt mai mari, dar si creantele neincasate.

RANDAMENTE. Autoritatile sunt insa optimiste privind recuperarea datoriilor, pana intr-atat incat Codrut Seres se asteapta ca, de exemplu, la finalizarea vanzarii filialelor Banat si Dobrogea sa se incaseze ceva mai mult decat cele 112 milioane angajate de cumparatorul ENEL al pachetelor majoritare de actiuni. Faptul se simte deja in profitul Filialei Banat, de 1.175 de miliarde de lei, mai mare decat al oricarei alte filiale. Pe de alta parte, raportand cifra de afaceri a fiecarei filiale la capitalul social, obtinem un randament al acestuia in vanzari si totodata unul dintre argumentele pentru care Muntenia Sud este o "stea" printre filialele Electrica. Potrivit datelor preliminare pe 2004 ale Electrica, la fiecare leu din capitalul social al Munteniei Sud au corespuns vanzari de 6,35 lei, mai mult decat randamentul capitalului Filialei Muntenia Nord (4,2) si mai mult decat dublu fata de cele ale filialelor Banat (randament: 3,15), Oltenia (3,01), Dobrogea (3,0), Transilvania Nord (2,96), Transilvania Sud (2,64) si Moldova (2,38).

Ministerul Economiei si Comertului face privatizare prin toate metodele

Din strategia de privatizare a companiilor aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului (MEC) lipsesc foarte putine din metodele de privatizare moderne. Transparenta este conceputa ca o cale de crestere a valorii de piata si de finantare.

Chiar atunci cand nu este folosita piata deschisa de capital prin oferta publica de actiuni, respectiv listarea la Bursa, strategia de privatizare a MEC seamana cu cea a unei mari companii care vrea sa faca din transparenta o cale de inlesnire a finantarii.

ARMA TRANSPARENTEI. "Cresterea competitivitatii sectorului energetic presupune un volum de investitii de aproximativ 10 miliarde de euro in urmatorii 15 ani", a declarat Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului. Un obiectiv al MEC este ca peste 70% din aceste investitii sa fie capital privat si pentru a atinge acest nivel, oficialul roman crede ca este necesara "folosirea unor metode transparente de privatizare cu reguli clare si criterii stabilite in documente publice".

Pentru comparatie, companiile listate la marile burse ale lumii folosesc, de asemenea, transparenta pentru cresterea valorii lor de piata, de care depind dimensiunea si costul resurselor de finantare atrase de pe piata.

COTARE PRIN FINANTARE. In vederea listarii la Bursa de Valori Bucuresti, cinci companii din portofoliul MEC vor promova o oferta publica initiala primara, prin care isi vor majora capitalul social vanzand actiuni nou emise de circa 10% din capital.

Seres spera ca in prima jumatate a anului sa fie inscrisa la cota Bursei de Valori Bucuresti cel putin una dintre candidatele anuntate: Transelectrica, Transgaz, Romgaz si filialele Electrica Muntenia Nord si Transilvania Nord. "Sunt societati care dupa listarea la Bursa si dupa ce se vor obisnui cu rigorile de transparenta ale acesteia, se vor putea finanta in continuare pe aceasta cale. Al doilea pas ar putea fi listarea si la mari burse europene, la Viena sau la Londra", a declarat Codrut Seres.

METODE SPECIFICE. In unele cazuri, listarea poate da indicii valoroase pentru stabilirea valorii de piata a companiei, respectiv pentru vanzarea unui pachet de control. In altele - nu. Adeseori analistii dau ca exemplu negativ trecerea din portofoliul fostului APAPS in proprietate privata a unei perle ca Alro Slatina, prin intermediul pietei deschise.

O metoda foarte agreata este combinarea vanzarii unui investitor strategic calificat a unui pachet de control cu o infuzie de capital pana la o proportie de 51% din actiuni, asa cum s-a intamplat la Petrom si la filialele Electrica.

MEC va incerca si metode complexe, cum este parteneriatul public privat, sau introducerea unor structuri IPP (producatori independenti de energie) care sa angajeze investitii private de la zero (greenfield) pentru anumite obiective ale societatilor. Sunt avute in vedere si metode simple, cum sunt vanzarea de mari active, cum sunt halele industriale, mine sau microhidrocentrale (la bucata sau la "pachet").

Transelectrica listata la bursa

Transelectrica SA va fi prima mare companie de stat care va sparge gheata privatizarilor printr-o oferta publica de actiuni nou emise echivaland cu pana la 10% din capitalul social. Pana la 15 martie, mai multe consortii de societati de brokeraj isi vor prezenta propriile oferte pentru a castiga contractul de intermediere. Astfel se va indeplini rigoarea bursiera ca un numar mare de actiuni sa se afle in posesia cat mai multor detinatori. Autoritatile spera ca, pana la sfarsitul lunii iunie, la Bursa de Valori Bucuresti sa se inregistreze primele tranzactii cu actiuni Transelectrica.

PRIMA ATRACtIE. Compania va fi, probabil, cea mai atractiva oferta energetica la Bursa. Fiind detinatoare a monopolului transportului energiei electrice si conectata la sistemul energetic european, Transelectrica este si profitabila. Potrivit unor estimari interne, profitul brut va reprezenta 4 -5% dintr-o cifra de afaceri de circa 10.000 miliarde de lei. Capitalul social al Translectrica este acum impartit in 65,9 milioane actiuni cu o valoare nominala de 100.000 lei fiecare. Analistii cred ca vanzarea prin Bursa a unui plus de 10% ar insemna colectarea de pe piata a echivalentului a peste 2 milioane de euro, in functie si de dimensiunea primei de emisiune care este diferenta dintre pretul de vanzare a unei actiuni si valoarea nominala.

MARILE MIZE. Autoritatile par, in sfarsit, decise sa treaca examenul privatizarii prin Bursa, uneori mai complicat decat cel al negocierii cu un singur investitor si cu implicatii mai extinse. Vanzarea cu succes la Bursa de Valori Bucuresti a unor pachete de actiuni noi ale filialelor Electrica Muntenia Nord si Transilvania Nord va fi o piatra de incercare atat pentru Ministerul Economiei si Comertului cat si pentru societatile de brokeraj intermediare. Este posibil, insa, ca pachetele oferite sa fie de numai 5% din capitalul social.

2005 este un an bun pentru vanzarea bancilor

INTERES. Erste Bank si OTP sunt doua dintre bancile care vor sa cumpere CEC

Proprietarii a doua mari banci, Banca Comerciala Romana (BCR) si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), se vor schimba anul acesta. Momentul nu poate fi stiut sigur, dar Guvernul este interesat sa realizeze privatizarea anul acesta.

BCR. In Banca Comerciala Romana, statul roman este cel mai mare actionar si mai detine 36,88% din actiuni prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Ceilalti doi mari actionari sunt Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Corporatia Financiara Internationala, fiecare cu 12,5%, plus o actiune de control. La CEC, statul este unic actionar. "Prioritatea in procesul de privatizare pe anul acesta o constituie privatizarea BCR-ului", considera Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS. De ea sunt interesate mai multe banci importante. Numai anul acesta, HVB, Deutsche Bank, Raiffeisen Bank, Erste Bank si Unicredit si-au anuntat sau si-au reafirmat intentia de a participa la privatizarea BCR. HVB va participa la privatizarea BCR daca nu reuseste sa preia CEC.

Momentul este bun. S&P tocmai a imbunatatit la "BB minus" ratingul BCR pe termen lung. "Sunt convins ca privatizarea BCR-ului va fi facuta in conditii transparente si foarte bune pentru statul roman: exista un interes mare pe piata, un interes apreciabil, atat pentru BCR, cat si pentru cealalta institutie bancara care va fi privatizata anul acesta, ma refer la CEC", apreciaza Zbarcea. Acesta mai considera ca este necesara o perioada de patru luni intre cele doua privatizari.

CEC. Pana la privatizare, Casa de Economii si Consemnatiuni a trecut printr-un proces de restructurare. Consultantul ales pentru privatizarea bancii este Banca de Investitii JPMorgan PLC. CEC are active totale in valoare de peste 46.000 miliarde de lei (circa 1,13 miliarde de euro) si a obtinut, la 31 iulie 2004, un profit brut de 569,1 miliarde de lei, cu peste 100 la suta mai mult decat in perioada similara a anului anterior, depasind cu 18 la suta profitul prevazut pentru intregul an 2004.

SEF NOU

Ministrul Finantelor Publice, Ionel Popescu l-a numit ieri pe Eugen Radulescu in functia de presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni. Acesta l-a inlocuit din functie pe Enache Jiru, care a preluat conducerea bancii in luna august 2004. Eugen Radulescu a fost presedinte al Bancii Agricole pana la momentul vanzarii acesteia in anul 2001. Radulescu a detinut apoi functia de consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu. Radulescu cunoaste indeproape situatia CEC, deoarece este reprezentatul BNR in comisia de privatizare a acestei banci. Desi pana acum nu au fost invocate oficial motivele schimbarii lui Enche Jiru din functia de pesedinte al CEC, surse din sistemul bancar ne-au declarat ca ministrul finantelor era nemultumit de faptul ca Jiru era membru PSD.

Activitatea AVAS se apropie de sfarsit

LA FINAL. Gabriel Zbarcea e pe punctul de a ramane numai cu procesele si programele postprivatizare

"AVAS nu prea mai are in portofoliu "perle ale coroanei". Asta inseamna ca privatizarea, in ceea ce ne priveste, se apropie de sfarsit", a spus Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS. "In perioada urmatoare ne vom concentra atentia asupra privatizarii urmatoarelor societati: Banca Comerciala Romana, care reprezinta principalul obiectiv in materie de privatizare, Electroputere Craiova, Tractorul si Rulmentul Brasov", a mai spus Zbarcea.

PORTOFOLIU. La data de 1 ianuarie 2005, portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului cuprindea pachete de actiuni la 1.066 de societati comerciale, cu un capital social total de 15.774 miliarde de lei. Portofoliul AVAS este impartit in societati privatizabile, neprivatizabile si societati cu statut special. Din portofoliul privatizabil fac parte 119 societati cu capital majoritar de stat si 408 societati, la care statul prin AVAS detine pachete minoritare. Capitalul social al acestor societati este de 5.247 de miliarde de lei. "Nu este exclus ca o parte din pachetele minoritare sa fie oferite drept compensatie pentru despagubirile acordate pe Legea 10/2001", a declarat Zbarcea.

RAMASITE. In portofoliul neprivatizabil gasim 509 societati comerciale, cu un capital social de 6.167 de miliarde de lei. Din portofoliul cu statut special fac parte bancile, societatile de servicii informatice, societatile cu profil de cercetere-dezvoltare, societatile ale caror actiuni se ofera pentru compensare conform Legii 10/2001 si societati aflate in curs de de transfer la alte institutii publice. Capitalul social al celor 30 de societati cu statut special se ridica la 4.351 de miliarde de lei.

MICROHIDROCENTRALELE

Pana in 2007 vor fi vandute 150 dintre cele 227 de microhidrocentrale detinute de Hidroelectrica SA, aflata in portofoliul MEC. Ministrul Codrut Seres a anuntat, recent, ca 8 lanturi de microhidrocentrale au fost scoase la vanzare. "Sunt unitati de putere mica (sub 5 MWh), dispersate, greu de intretinut si de exploatat", explica directorul general, Traian Oprea. Cele 8 retele sunt situate pe Raurile Arges, Doftana, Dambovita, Manaileasa, Olanesti si Raul Targului. Centrala Paltinu, de pe Raul Doftana, va fi supusa aceluiasi tratament al vanzarii de active, combinata cu asumarea de investitii de modernizare. Pana acum, cinci microhidrocentrale de pe Raul Firiza din Maramures au fost cumparate de firma italiana ESPE, la un pret de 34,7 miliarde de lei, plus investitii angajate de 53 de miliarde. Alte cinci din Gorj au fost vandute Institutului de Studii si Proiectari Hidroenergetice.

COMPLEXURI ENERGETICE

Pana la 30 iunie, MEC va finaliza strategia de privatizare a celor 3 complexuri energetice (CE) de la Turceni, Rovinari si Craiova, sub consultanta Deloitte Central Europe Ltd. si a Fondului Romano-American de Investitii. Deja si-au anuntat interesul colosul german RWE, compania israelieana Bateman si compania ceha CEZ, cu care se negociaza privatizarea Filialei Electrica Oltenia. CE Rovinari avea un profit brut de 616,2 miliarde de lei la sfarsitul lunii noiembrie 2004, complexul Turceni - 578,5 miliarde de lei, iar proftul complexului Craiova era de 40 miliarde de lei. Infiintarea complexurilor a facut parte din solutia de reorganizare a Termoelectrica, in scopul mentinerii in piata a capacitatilor de producere a energiei electrice pe baza de lignit. Complexurile au in componenta unitati de extractie a carbunelui si centralele termoelectrice apropiate. La infiintarea acestor megacompanii, nevoile lor de investitii erau estimate oficial la circa 4-6 miliarde de euro pana in 2012.

NUCLEARELECTRICA

Anul viitor ar trebui sa inceapa lucrarile la Unitatea 3 a Centralei Nucleare (CNE) de la Cernavoda, programate sa fie finalizate in 2012. Proiectul este evaluat la circa un miliard de euro. Potrivit programului legislativ al Executivului, anuntat in ianuarie, pana la sfarsitul acestei lunii urmeaza sa se finalizeze proiectul de lege care va stabili conditiile de incheiere a parteneriatului public-privat pe baza caruia se va construi unitatea. Deocamdata, s-au aratat interesate, separat, companiile ENEL SpA, ANSALDO si Fortis Bank (Italia), AECL (Canada), Pacific Centrust Ltd. si General Electric (SUA), Korean Hydro & Nuclear Power, Hitachi & Itochu (Japonia), LNM Holding, Asociatia Furnizorilor de Echipamente Nucleare si ELCOMEX (Romania), Cenk Demir Sanayi (Turcia).