PIAŢA MUNCII - Criza de personal, şomeri inexistenţi

Lipsa de specialişti în domenii importante şi pregătirea profesională slabă pun în pericol capitalul autohton şi creşterea economică. Construcţiile, turismul şi sănătatea sunt cele mai expuse domenii.

Lipsa de specialişti în domenii importante şi pregătirea profesională slabă pun în pericol capitalul autohton şi creşterea economică. Construcţiile, turismul şi sănătatea sunt cele mai expuse domenii.
România are peste 4.800.000 de salariaţi, 345.000 de şomeri şi un deficit de forţă de muncă de circa 150.000 de persoane. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata medie a şomajului în ultimele opt luni ale acestui an este de 4%, cea mai scăzută din ultimii 16 ani. Această rată a ajuns în 1999 la un record de 11,4%, după care a început să scadă constant până la valoarea din prezent. "Deficitul forţei de muncă în România este estimat a fi între 150.000-200.000 de persoane. În primul rând, în sectorul de construcţii este un deficit foarte mare, atât de angajaţi cu studii superioare, cât şi de muncitori calificaţi: zidari, betonieri, dulgheri, sudori, faianţari, mozaicari", ne-a declarat Dumitru Pelican, directorul executiv al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti (AMOFM). Un alt sector cu probleme mari în găsirea de personal este cel al prestărilor de servicii. Greu găseşti ospătari, bucătari, recepţioneri, pentru că personalul calificat este cam plecat pe afară.
Lipsa de personal calificat este printre cauzele care duc la numărul mare de falimente al IMM-urilor. "Înainte de integrare, am avertizat că vom avea un faliment de 80%-85% din capitalul autohton românesc în primii trei ani după aderare. La un an şi jumătate de la data integrării României în Uniunea Europeană, avem deja consemnat un faliment de 45% în ceea ce se cheamă prestare de servicii, turism, alimentaţie publică. Atunci când nu oferi un salariu care să ţină piept, oamenii preferă să lucreze afară. Lipsa forţei de muncă înseamnă primul pas spre faliment", avertizează Pelican.
De un deficit putem vorbi şi în cazul cadrelor medicale, iar deficitul va fi şi mai mare dacă nu se opreşte această plecare masivă a medicilor din România către alte ţări europene, crede directorul AMOFM. De altfel, până la 1 septembrie 2008, aproape 1.000 de medici au plecat din România. Medicii români sunt atraşi de Marea Britanie, unde pot câştiga peste 5.500 de lire sterline pe lună, iar asistentele care pleacă în Anglia primesc salarii de circa 3.500 de lire, sume cu care spitalele româneşti nu pot concura.

LIPSĂ DE PROFESIONIŞTI
"În România se găsesc foarte greu sudori. Profesia de sudor în argon e rară precum capra neagră. Sunt companii mari, care pentru un muncitor bine calificat în sudură în argon oferă un salariu net de 1.400-1.500 de euro. Directorul general de la şantierul naval din Mangalia se plângea de deficit de personal. În unele judeţe din Moldova avem deja deficit de cadre medicale. Se găsesc greu anestezişti, chirurgi, asistente medicale, chiar şi radiologi", afirmă Dumitru Pelican. Bucureştiul rămâne pe primul loc, în toate domeniile, la deficitul de forţă de muncă.
În zona de vest a ţării, Bihor, Timişoara, Arad, Cluj, Constanţa şomajul este mic. La Craiova, investiţiile din ultima vreme au creat o lipsă îngrijorătoare de personal calificat.

PREVIZIUNI
Pe viitor, crede Dumitru Pelican, va apărea deficitul de personal în domeniile agrar, unde deja se găsesc foarte greu ingineri zootehnişti, ingineri viticultori, medici veterinari. În domeniul infrastructurii, deficitul de forţă de muncă se va accentua, crede Pelican, deoarece "avem nevoie de oameni care să lucreze la proiecte de autostrăzi. Acolo sunt acele categorii de «drumari». Nici chiar marea companie Bechtel nu găseşte personal".
Nici perspectivele nu sunt prea optimiste. Nu este de ajuns că ne lipseşte personalul calificat, dar nici nu face nimic pentru a creşte calitatea profesională a angajaţilor. Avem o rată de medie de până în 5,5% de participare a populaţiei la formare profesională, în vreme ce media europeană este de peste 25%. "Foarte mulţi români muncesc în străinătate ca zidari, dar au plecat în grabă, fără a avea cunoştinţă de calificarea de zidar, făcută în România la furnizorii autorizaţi de către noi. Şi el face muncă calificată, dar e plătit ca necalificat. Atunci când românii vor câştiga în ţară cam 50%-55% din cât câştigă afară, se vor întoarce", crede directorul AMOFM.