Piaţa neagră a ţigărilor lasă o gaură de 650 mil. euro statului

România rămâne una dintre cele mai importante pieţe europene pentru traficanţii de ţigări, a doua din Europa de Est după Polonia. Traficul ilicit prejudiciază anual statul român cu peste 650 milioane de euro (aproximativ 3 miliarde de lei), iar pentru fiecare procent adăugat pieței negre, bugetul de stat pierde anual încă 40 de milioane de euro, potrivit datelor  companiei British American Tobacco (BAT). 

Traficul cu ţigări în România continuă să se menţină la un nivel ridicat şi în acest an în ciuda eforturilor autorităţilor de a combate acest flagel care prejudiciat grav bugetul de stat şi producătorii de ţigări. Numai în ultimele trei luni, să oprească peste 40 de milioane de ţigărete ilegale să ajungă pe piața neagră. Peste 300 de persoane au fost reţinute, iar valoarea bunurilor confiscate se ridică la circa 30 de milioane de lei.

Piaţa ilicită: 15,2%

Intensificarea acțiunilor autorităților române se reflectă și în scăderea cu 1%  a pieței negre din România de la începutul anului, conform celui mai recent studiu realizat de către compania Novel Research (15,2% în martie 2017, față de 16,2% înregistrat în ianuarie 2016). ”Războiul împotriva contrabandei este unul de uzură. Terenul câștigat de la începutul anului va fi pierdut ușor dacă lupta cu traficul ilicit de ţigări va dispărea de pe lista de priorități a Guvernului. Pierderile statului român vor continua să se adauge celor 4,7 miliarde de euro pierdute de România din 2010 până în acum”, spune Ileana Dumitru, director în cadrul BAT.

În perioada 2010-2016 statul român a pierdut 4,7 miliarde de euro ( aprox. 21,6 miliarde de lei) din cauza traficului cu ţigări. În intervalul amintit piaţa neagră a crescut cu 27%.

Suflu nou pentru contrabandişti

Un factor care ar putea creşte piaţa neagră în perioada următoare este, potrivit companiei BAT, impactul Directivei Europene a Tutunului, conform căreia de la 20 mai 2017 au dispărut de pe piața legală toate țigările cu arome, cu excepția mentolului. Acest lucru poate duce la o migrație a consumatorilor de țigări cu arome către piața neagră.

Inventivitatea fără margini

Inventivitatea traficanților puse serioase probleme autorităţilor. Astfel, regiunile nord şi nord-est, cele mai afectate de fenomenului contrabandei cu țigarete, solicită intens forţele de ordine. În Maramureş, un cărăuș este dispus să transporte și până la 40 de kilograme de marfă, traversând zone muntoase extrem de greu accesibile. La graniţa de est, contrabanda cu ţigări necesită abilităţi de scafandru, pescar sau barcagiu pentru traversarea Prutului. Mai mult, maşini de mâna a doua sunt modificate special de traficanții din Republica Moldova care transformă bidoanele GPL în loc de depozitare pentru ţigările de contrabandă pentru a trece neobservate la punctele de frontieră cu România.  Ultima echipament intrat în arsenalul contrabandiştilor este drona.

Pierderi de 135 mil. euro în T1

Ponderea contrabandei în primul trimestru al lui 2017 a fost de 15,7%, ceea ce înseamnă că statul român nu a încasat circa 135 de milioane de euro sub formă de accize și taxe. Piaţa neagră a ţigărilor din România este cu 50% peste media europeană a contrabandei, care este de 10%.
Fiecare container de țigări ilegale înseamnă un milion de euro profit pentru rețelele de contrabandă. Date ale Interpol arată că traficul ilicit de țigări este un catalizator pentru traficul de droguri, arme, persoane și chiar activități teroriste.

115 români mor zilnic din cauza fumatului

În ciuda politicilor de control al tutunului din ultimii ani şi a noii legislaţii prin care expunerea la fum de tutun s-a redus semnificativ, în continuare, în fiecare zi, industria tutunului ucide 115 români şi trimite o factură de 3,3 milioane de lei pentru sistemul de sănătate, avertizează organizaţia “Inițiativa 2035 Fără Tutun”, cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun, marcată în fiecare an pe 31 mai.

Cifrele rămân, în continuare, îngrijorătoare:

• 42.000 de români mor annual din cauza bolilor generate de fumat;
• În ciuda reducerii cu 3% după 2006, consumul de tutun se menţine încă ridicat în 2017, cu o prevalenţă de 28% a fumatului de ţigări, trabucuri, narghilea şi pipă în rândul celor cu vârsta de peste 15 ani, România situându-se pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia și Spania;
• Deși fumează mai puțin decât grecii (37%), bulgarii și francezii (36%), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7%) și englezii (17%), dar aproape de media europeană (26%);
• Deșeurile de tutun sunt cele mai răspândite în lume și “conțin mai mult de 7.000 de substanțe chimice toxice care otrăvesc mediul;
• Peste 7 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului,la nivel mondial, față de aproximativ patru milioane la începutul secolului 21; (Monica Cosac)