Pierderi de 1 miliard de euro în anul 2008

"Statul este un investitor prost", spune o vorbă din lumea afacerilor. Aceasta este din plin demonstrată din faptul că societăţile şi regiile statului au lăsat în urmă anul trecut un total de pierderi de 4,8 miliarde de lei, aproximativ 1,13 miliarde de euro.

Autorităţilor le-au trebuit nouă luni şi o urechere din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a iniţia restructurarea găurilor negre din economie. Guvernul va realiza o restructurare, comasare sau desfiinţare a companiilor cu capital integral de stat şi regiilor autonome care produc pierderi după modelul aplicat la agenţiile statului.

Procedurile privind restructurarea societăţilor respective vor începe după adoptarea în Parlament a legii de reorganizare a agenţiilor guvernamentale, potrivit unor surse citate de Mediafax.

LISTA LUI BOC
În 2008, cele mai mari pierderi nete au fost aduse de CFR Infrastructură - 782,2 milioane de lei, RADET - 659,6 milioane de lei, Remin Baia Mare - 372 milioane de lei, Compania Naţională a Huilei - 351,1 milioane de lei, Electrocentrale Bucureşti - 345,5 milioane de lei, Termoelectrica - 344,7 milioane de lei, CFR Călători - 260 milioane de lei, Electrica Serv - 180,6 milioane de lei, CFR Marfă - 169,4 milioane de lei.

În topul companiilor cu pierderi mai figurează CET Iaşi - 117,3 milioane de lei, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - 103,7 milioane de lei, CET Braşov - 103,6 milioane de lei.

Pomelnicul este lung şi e completat de Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - 97,7 milioane de lei, Electrocentrale Deva - 77,8 milioane de lei, Electrificare CFR - 57 milioane de lei, Romarm - 55,7 milioane de lei. Lista este completată de alte companii, precum Societatea Naţională a Cărbunelui - 36,8 milioane de lei, Societatea Naţională Îmbunătăţiri Funciare - 36,7 milioane de lei, SN Lignitului Oltenia - 29,8 milioane de lei, Compania Naţională a Cuprului - 6,9 milioane de lei şi Tarom - 6,3 milioane de lei.




PERFUZII CU BANI
Cele mai multe dintre acestea se află în curtea Ministerului Economiei, condus de Adriean Videanu, şi în cea a Transporturilor, condus de Radu Berceanu.

Videanu doreşte ştergerea datoriilor la buget ale CNH şi Termoelectrica pentru a putea fi incluse în cele două companii energetice naţionale, pentru care are nevoie de acordul Comisiei Europene. De asemenea, se doreşte compensarea datoriilor dintre RAAN şi SNLO.

Un raport al Societăţii Academice Române (SAR) despre restructurarea sistemului energetic spune că "unul dintre scopurile declarate ale strategiei îl reprezintă conservarea locurilor de muncă în sectorul termo şi minier în loc să se încerce eficientizarea sectorului şi eliminarea perfuziilor cu bani de la buget".

FMI VERIFICĂ DACĂ NE FACEM LECŢIILE
Prin acordul cu FMI, statul trebuie să monitorizeze cu capital majoritar de stat sau la care statul este unic acţionar pentru îmbunătăţirea performanţelor, pentru reducerea datoriilor acestora şi creşterea profiturilor. Memorandumul tehnic semnat cu FMI stipulează faptul că pentru primele 30 de companii de stat vor fi stabilite ţinte trimestriale indicative, pe baza cheltuielilor din 2009, privind profiturile înainte de impozitare şi dobânzi, exceptând subvenţiile.

Ţara noastră va adopta acelaşi model folosit în derularea acordurilor anterioare cu FMI, când cheltuielile de personal şi fondurile erau periodic verificate.