Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După mai multe întâlniri în diverse formule şi discuţii prelungite, Europa se mobilizează în sfârşit. Liderii statelor din zona euro au creionat un plan concertat de calmare a panicii şi de contracarare a crizei financiare.
După mai multe întâlniri în diverse formule şi discuţii prelungite, Europa se mobilizează în sfârşit. Liderii statelor din zona euro au creionat un plan concertat de calmare a panicii şi de contracarare a crizei financiare.
Cei 15 lideri ai statelor europene ce au ca monedă unică euro s-au reunit ieri seară la Paris într-un summit extraordinar al cărui scop era stabilirea unui răspuns comun de contracarare a crizei.
ACŢIUNILE
Potrivit unui proiect de declaraţie ajuns în posesia AFP, liderii din zona euro au convenit că statele europene vor garanta operaţiunile de refinanţare ale băncilor până la sfârşitul lui 2009. Statele membre pot interveni în mai multe moduri pentru a susţine finanţarea băncilor pe pieţele interbancare, furnizând garanţii, asigurări sau "dispoziţii similare". Blocajul pieţei interbancare este, de altfel, una dintre cauzele problemelor, în condiţiile în care băncile refuză să se mai împrumute între ele.
Textul prevede, de asemenea, că guvernele vor putea răscumpăra până la 31 decembrie 2009 activele "găunoase" ale băncilor în schimbul obligaţiunilor de stat. Proiectul de declaraţie reiterează angajamentul ţărilor europene de a preveni orice faliment bancar, care ar fi de natură să prezinte un risc pentru ansamblul sistemului financiar. "Guvernele îşi păstrează angajamentul de a evita falimentul oricărei instituţii cu pondere semnificativă în sistemul financiar, prin folosirea mijloacelor potrivite de acţiune, inclusiv prin recapitalizare". "În acest fel, vom urmări cu atenţie interesele contribuabililor şi ne vom asigura că acţionarii şi actualele conduceri suportă consecinţele juste ale acestei intervenţii", se mai precizează în proiectul citat. Deciziile la care au ajuns membrii grupului euro vor fi propuse spre dezbatere şi adoptare la summit-ul european ce va reuni şefii tuturor statelor membre UE şi care se va desfăşura pe finalul acestei săptămâni. Prim-ministrul britanic, Gordon Brown, care s-a întâlnit cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, înainte de întrunirea grupului euro, a declarat că planul "va implica nu doar injecţii financiare în piaţă, ci şi recapitalizarea sistemului bancar".
G7, MAI MULT VORBE DECÂT FAPTE
Întâlnirea liderilor din zona euro a fost precedată în weekend de alte câteva reuniuni la nivel internaţional. Tonul a fost dat de întâlnirea de vineri a liderilor G7, care au susţinut la finalizarea discuţiilor că au conceput un ambiţios plan de salvare în cinci puncte. Acţiuni decisive pentru a susţine instituţiile financiare importante şi pentru a evita căderea acestora, dezgheţarea pieţei creditelor şi protejarea economiilor, sunt primele elemente ale acestui plan. Un alt obiectiv este acela de a asigura faptul că atât băncile, cât şi alţi intermediari financiari importanţi vor putea strânge capital din surse atât publice, cât şi private. Ultimul punct al planului prevede evaluarea corectă şi transparentă a activelelor. Planul G7 a fost criticat la scurt timp după ce a fost făcut public, ministrul olandez de finanţe, Wouter Bos, susţinând că, deşi s-a ajuns la un compromis privind obiectivele, declaraţia nu spune nimic despre instrumentele care vor fi utilizate. Nici Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu s-a lăsat mai prejos. Astfel FMI a aprobat planul G7 şi a decis să dezgheţe un mecanism de urgenţă, care a fost utilizat pentru prima dată în timpul crizei financiare asiatice din ’97-’98.
Naţionalizări
În timp ce reuniunile la nivel internaţional se succedau pe bandă rulantă, statele au continuat să anunţe şi planuri naţionale de stopare a crizei. Astfel, potrivit unor surse din trezorerie, guvernul britanic va naţionaliza azi două dintre cele mai importante instituţii financiare – Royal Bank of Scotland, pentru al cărei pachet majoritar va plăti 12 miliare de lire sterline, şi HBOS, în care va băga 7 miliarde de lire sterline. Şi Germania se pregăteşte să injecteze circa 400 de miliarde de euro în sistemul bancar, iar guvernul portughez a anunţat că va garanta "operaţiunile de finanţare" a băncilor în limita maximă de 20 de miliarde de euro. Sub presiunea acţiunilor Stalelor Unite şi statelor europene, Australia şi Noua Zeelandă au anunţat la rândul lor că vor garanta în întregime depozitele din conturile băncilor.
